Demeter András: „Nu susțin o apropiere de business. Susțin împrumutarea în sistemul public a unei abordări antreprenoriale”
23 Ianuarie 2026, 12:23
Ministrul Culturii a fost invitatul lui Radu Croitoru la Radio România Cultural, într-un dialog purtat în urma unei petiții publice care cere demiterea sa.
Mai jos câteva dintre cel mai importante declarații ale Ministrului:
” Semnele pe care le am mă îndeamă să sper că nu vor exista tăieri în zona culturală în anul 2026.”
”Nu oricine poate conduce un crucișător al teatrului precum Teatrul Național din București. Nu poți face experimente pe crucișătoare.”
„Nu susțin o apropiere de business. Susțin împrumutarea în sistemul public a unei abordări antreprenoriale.”
”După ce am analizat cu atentie motivele pentru care candidaturile depuse (n.r. la concursul anterior) nu au reusit să corespundă așteptărilor unei comisii extrem de variate (...), am luat decizia ca una dintre condițiile de participare pentru noul concurs să fie experiență de 10 ani într-o instituție publică.”
”Am o experiență necesară și suficientă pentru dialog. Sunt un partener de dialog un pic mai nunațat și, poate, un pic mai dificil. Nu pot fi tradus. (…) Treaba mea e să asigur echilibrul. Sunt un om deschis dialogului. Am demonstrat asta.”
Interviul poate fi ascultat integral în continuarea textului.
Ministrul a admis existența problemelor acute din instituțiile de cultură – lipsa personalului, salariile mici, suprasolicitarea – dar a respins acuzația că nu ar exista o direcție strategică. În opinia sa, petiția reflectă mai degrabă o ruptură de interpretare între actorii sistemului, decât o reală absență a politicilor.
„Suntem în fața unei dovezi incontestabile a diferențelor născute din interpretarea foarte divergentă a aceleiași realități.”
Acuzația de „lipsă de viziune strategică” a fost una dintre cele mai ferme din petiție. Ministrul consideră formularea prea generală și sugerează că, în realitate, este vorba despre un dezacord față de direcția propusă.
„Acuzația de lipsă de viziune reflectă sau ascunde, de fapt, un dezacord cu această viziune pe care o am. Și acesta e dreptul fiecărei părți.”
Despre modificările propuse la legea managementului cultural, criticate ca fiind un pas spre politizare, ministrul a respins ferm ideea unor numiri discreționare.
„Este fals. Nu este numire. Este posibilitatea de a invita o persoană să depună un proiect managerial. De aici până la numire, e cale lungă, pentru că trebuie să se aplice toată procedura de selecție cu comisie numită cu toate etapele parcurse.”
El a insistat asupra faptului că invitația nu garantează câștigarea concursului și că procedurile rămân competitive și transparente și a criticat, în schimb, reflexul de a judeca fără a citi textele legislative.
„Impresionismul în artă a durat foarte puțin. La noi, impresionismul a rămas un sport național: nu citim, nu analizăm, ni se formează o impresie și o rostogolim.”
În viziunea sa, noua lege introduce ideea de echipă managerială și încearcă să răspundă realist nevoilor instituțiilor, nu să creeze blocaje procedurale.
Dialogul a atins și relația inevitabilă dintre cultură și politică, precum și tema asumării răspunderii în actul de management public. Demeter András a susținut că politicul face parte din arhitectura instituțională, dar că transparența și responsabilitatea pot reprezenta un pas spre normalitate:
„Autoritatea este politică prin definiție. Important este ca, dacă un manager e susținut politic și eșuează, cineva să răspundă pentru asta.”
Unul dintre cele mai controversate subiecte recente a fost concursul pentru funcția de manager al Teatrului Național, care a generat controverse, reacții publice și numeroase întrebări legate de transparență, criterii și tipul de experiență necesară pentru un astfel de post.
Demeter András a vorbit despre mecanismele de lucru ale comisiei, subliniind diversitatea acesteia și asumarea politică a deciziilor luate.
„Dacă mandatez o comisie, îmi asum solidar răspunderea cu ei și îmi asum deciziile lor, bune, rele, convenabile sau nu pentru mine”, a declarat ministrul, explicând că niciuna dintre candidaturi nu a trecut de faza interviului, în urma evaluării proiectelor.
Referindu-se la candidatura regizoarei Alexandra Badea, Demeter András a făcut o analiză a neconcordanței dintre viziunea artistică și realitățile administrative ale unei instituții de talia TNB.
„Vorbim de un sistem care funcționează strict pe codul muncii, pe legi extrem de rigide. S-a dovedit foarte clar că această candidatură nu are șansa de a conduce un astfel de crucișător al teatrului”
Ministrul a respins și acuzațiile privind lipsa de transparență a grilelor de evaluare, reamintind că acestea sunt prevăzute explicit în lege.
Întrebarea decisivă a interviului de la Radio România Cultural a vizat anul financiar 2026 și temerile legate de tăieri salariale în cultură.
Ministrul a vorbit despre un echilibru dificil între solidaritate și protejarea sectorului: „Nu putem excepta cultura acum, când altora li se taie sporurile. Nu e etic, nu e corect.”
Totuși, a lăsat loc unei prudențe optimiste:
„Semnele pe care le am mă îndeamnă să cred că nu vor exista tăieri”, cel puțin în zona aflată direct în subordinea Ministerului Culturii.
Despre aceste subiecte, dar și despre tensiunile din sistemul cultural, protestele sindicale, modificările legislative și viziunea sa asupra reformei în cultură, Demeter András vorbește pe larg în dialogul cu Radu Croitoru, interviu care poate fi ascultat integral mai jos.
