Interviu cu pianistul italian Stefano Bollani

În cea de-a şasea zi a Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radiofonice, renumitul pianist italian Stefano Bollani va interpreta la fel de renumita “Rhapsody in blu” de George Gershwin, alături de Orchestra Simfonică din Leipzig si maestrul Kristjan Jarvi, director de onoare al Festivalului. Colega noastră Iuliana Anghel a vorbit cu artistul italian în timpul repetiţiilor de astăzi.

Scala din Milano, Town Hall din New York, Salle Pleyel de la Paris, studiourile Radioteleviziunii italiene RAI sunt doar câteva dintre reperele cariere dvs. artistice. Cum vă simţiti în Sala de concerte de la Radio România, alături de Orchestra Simfonică din Leipzig şi de maestrul Kristjan Jarvi?

“Mă simt bine, pentru că mă aflu aici pentru prima dată, aşadar eram extrem de curios. Spaţiile din culisele salii de concerte îmi amintesc într-un fel de cele de la Radioteleviziunea Italiana RAI. Au ceva în comun, care mă duce cu gândul la anii ’60-70. Astăzi am avut repetiţia, care a durat mai puţin decât va dura concertul în sine, nu pentru că suntem noi fenomenali sau leneşi, ci pentru că am interpretat foarte des “Rhapsody in blu” alături de Kristjan şi Orchestra din Leipzig, de trei ori numai luna aceasta. Aşa că am repetat doar pentru a vedea cum sună rapsodia în această sală, care are o acustică foarte buna şi un pian pe măsură. Aşadar, avem tot ce ne trebuie, totul depinde doar de noi. Eu urc pe scenă aproape în fiecare seară pentru a mă simţi bine şi pentru ca şi ceilalţi să încerce acelaşi sentiment. Aceasta este singura asteptare pe care o am, pentru mine nu există aceea de a cânta bine doar ca să fie fericit Gershwin în mormant, sau doar pentru a aduce o compoziţie americană sau cultura mea italiană în România. Eu urc pe scenă doar pentru a ma distra şi pentru a-i face şi pe ceilalţi să se simtă la fel. Programul din această seară mi se pare distractiv, nu în sens umoristic, evident, ci în ideea că te pune în mişcare, îţi stârneşte curiozitatea să asculti şi să savurezi concertul.”

Festivalul RadiRo devine o punte care uneşte prin intermediul muzicii lumi şi culturi diferite. In premieră, în acest an, a fost prezentă o orchestră asiatică. Ce mesaj transmite un astfel de eveniment scenei muzicale internaţionale?

“Cred că voi spune un lucru pe care eu îl consider banal, dar pe care lumea înca îl acceptă cu greu. Noi suntem de fapt un întreg. Cineva vine din China, România, Italia, orchestra este din Germania, Jarvi este eston, în public poţi întâlni un francez. Cu toţii reprezintă, în realitate, un întreg care se manifestă în mod diferit, fapt demonstrat ştiinţific. Această energie, acest spirit sunt întruchipate, deci, de un francez, un eston, un italian şi un chinez, dar de fapt cu toţii încercăm să înţelegem sensul acestei lumi.”

 

Ce mesaj transmiteţi publicului inainte de concertul din această seară?

“Veniţi să vă distraţi, pentru că muzica face să răsune corzile pe care fiecare dintre noi le are în interior şi care, în general, sunt blocate în timpul zilei. Aceste corzi trebuie mişcate, e un fenomen fizic. Medicii le-ar spune celor care se simt aşa că unele părţi ale organismului nostru, ale creierului trebuie mişcate, pentru că altfel se atrofiază şi nu mai functionează. Cred că muzica activeaza aspecte importante, care devin esenţiale, pentru că ne luminează apoi întreaga zi.”