” Moromete intră
într-o lungă stare depresivă din care n-avea să fie scos decât de marile
zguduiri care se apropiau. Peste trei ani izbucnea cel de al doilea război
mondial: timpul nu mai avea răbdare”.

Marin Preda- Moromeții

Sâmbătă 27 iunie de
la ora 14,30 vă propunem la Radio
România Cultural o întâlnire cu domnul Adrian Cioroianu, ambasador al României
pe lângă UNESCO.

Vom discuta despre
consecințele pandemiei actuale, despre impactul carantinei asupra vieții
medicale, culturale, diplomatice.

Vom compara câteva
din efectele cuantificabile (deja) ale acestei pandemii cu efectele imense pe
care gripa spaniolă le-a avut în urmă cu 100 de ani.

Unul din volumele
la care ne-am raportat pe durata interviului nostru a fost ” Gripa spaniolă din
1918” de Laura Tinney, publicat la
Editura Corint chiar la începutul acestei primăveri :

” Gripa spaniolă a
afectat una din trei persoane la nivel global, adică 500 de milioane de oameni.
De la primul caz, înregistrat la 4 martie 1918, și până la ultimul, înregistrat
în martie 1920, a ucis între 50 și 100 de milioane de oameni sau 2,5-5 % din
populația lumii, o marjă care reflectă gradul de incertitudine care încă mai
persistă asupra fenomenului. Analizându-l separat, aceasta a întrecut la nivel
de victime Primul Război Mondial ( 17 milioane de morți), al Doilea Război
Mondial ( 60 de milioane de morți) și,
posibil, ambele războaie. A fost cel mai mare val de decese de la Moartea
Neagră și, poate, din toată istoria omenirii.”

Născută în 1971 în
Yorkshire, Laura Spinney a absolvit Durham University cu o diplomă în Științe
Naturale. Ca jurnalist științific, scrierile ei au apărut în The Economist,
National Geographic, Nature, New Scientist și The Telegraph. A publicat până în
prezent patru volume, respectiv două romane în limba engleză-

” The Doctor” ( 2001) și ” The Quick” ( 2007)
și o carte de nonficțiune ” Rue Centrale” (2013). ” The Spanish Flue of 1918 and How it Changed
the World” a apărut în limba engleză în 2017. Scrisă într-un ritm alert,
provocator, lucrarea pune la dispoziția cititorului un volum imens de
informații din cele mai variate domenii :
medicină, epidemiologie, sociologie, științe politice, literatură sau
istoria artei. Astfel așezate, informațiile încep să reverbereze într-un mod
special cu prezentul.

În timpul lecturii
am constatat un fenomen semnificativ: deși citeam despre evenimente petrecute
în urmă cu 100 de ani, nu a fost pagină care să nu propună un exercițiu
intelectual; o comparație inevitabilă cu ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni
în întreaga lume.Așa s-au conturat mai multe întrebări despre epidemii, boală,
suferință, capacitatea umană de a depăși momentele critice sau, din contră,
opacitatea de a înțelege anumite semne sau avertismente ale istoriei.

I-am propus
domnului Adrian Cioroianu, ambasadorul României pe lângă UNESCO să ni se
alăture, într-o încercare de a citi semnele vremurilor și ale TIMPULUI, care,
așa cum scria și Marin Preda , parcă ”nu mai are răbdare”. Și, chiar dacă nu am
discutat despre Marin Preda în mod explicit, lumea aflată la răspântie de drum,
descrisă în romanele sale își aruncă parcă umbra asupra zilei de astăzi.

Ce teme vă propunem
în această ediție de sâmbătă 27 iunie a emisiunii REconCHILLiant:

• A
  devenit medicina un intrument politic?
• Ce
  putem învăța din epidemia din 1918?
• De
  ce în USA sistemul universal de sănătate, finanțat de către stat, mai este
  perceput ca o ” urzeală socialistă” la 100 de ani de la apariția acestei idei?
• Care
  a fost rolul organizațiilor naționale proindependență din India în susținerea
  primelor dispensare gratuite în timpul gripei spaniole?
• În
  ce măsură pandemia actuală ar putea provoca schimbări culturale similare ca
  amplitudine celor provocate de gripa spaniolă?
• Cum
  și în ce direcție ar putea evolua media în următorii ani?
• Sunt
  domenii mai vulnerabile la mediul online?
• Care
  este impactul întâlnirilor online asupra învățământului, conferințelor
  culturale, mediului diplomatic?
• Care
  sunt tipurile de criză cu care se confruntă societatea contemporană? Reușim să
  gestionăm eficient rapiditatea cu care aceste crize se exteriorizează?
• Ce
  tipuri de conflicte a exacerbat sau, din contră, a umbrit pandemia actuală?
• Care
  sunt limitele medicinii în acest moment? Am fost la fel de neglijenți ca în
  urmă cu 100 de ani?
• De
  ce am putea asista la o criză a antibioticelor în următoarele 2-3 decenii?
• În
  ce măsură statutul socio-cultural modifică
  particularitățile raportării la boală și la moarte?
• Este
  ” dușmanul nevăzut” mai întunecat decât obstacolele ” vizibile”?

Sâmbătă de la ora 14,30 vă așteptăm alături de domnul profesor Adrian Cioroianu și Radio România Cultural, într-o emisiune realizată de Daniela Rei Vișan.