Texte şi pretexte: Micul Paris şi marii săi arhitecţi (II). Invitatul ediţiei este istoricul şi jurnalistul Răzvan Dolea
30 Octombrie 2021, 07:00
Emisiune live de cultură urbană, istorie şi divertisment realizată de Georgeta Drăghici şi Valentin Protopopescu
Citat din spusele invitatului, motto al ediţiei: „Bucureştiul nu este nici Londra, nici Roma şi nici Paris. Dar capitala României are farmecul său indicibil, iar diferitele straturi arhitecturale şi ţesuturi urbanistice contribuie la această individualitate cuceritoare. De aceea, se cuvine să evocăm cu recunoştinţă figurile arhitecţilor care au conferit capitalei o personalitate de neconfundat.” (Răzvan Dolea).
În ediţia din 30 octombrie 2021 a emisiunii Texte şi pretexte ne propunem, prieteni, să aducem în actualitate într-un al doilea episod tematic personalitatea oraşului Bucureşti, o ţesătură urbană făcută posibilă graţie efortului creator investit în ample proiecte arhitecturale de artişti luminaţi, precum Horia Creangă, Petre Antonescu şi Ion Mincu. Aceştia pot fi consideraţi, fără teama de a greşi, părinţii arhitecturii moderne româneşti. Cu studii serioase făcute în Occident, ei au imaginat şi proiectat clădiri impunătoare sau melancolice, adevărate repere pentru un profil modernist al Capitalei noastre. Însă nu au fost adepţii unui radicalism care să facă tabula rasa din tradiţiile autohtone, ci dimpotrivă, au integrat în estetica modernităţii acele trăsături discrete ale vechii lumi liturgice şi ale orizontului ţărănesc-patriarhal. De la Arcul de Triumf la Palatul Primăriei, de la Teatrul Giuleşti la Blocul ARO, de la Şcoala Centrală la Casa Vernescu, iată tot atîtea capodopere realizate de aceşti trei reprezentanţi ai şcolii româneşti de arhitectură. Împreună, vom discuta despre atmosfera epocii, despre perioada de formare şi despre farmecul unor personalităţi de excepţie.
Răzvan Dolea, la rubrica Memoria între ghilimele, ne va vorbi despre Dimitrie Cantemir.
Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la unul dintre fenomenele istoriei mondiale, aducînd în actualitate un imens personaj al universului fotbalistic. La 30 octombrie 1960 se năştea la Lanus, în Buenos Aires, cel care avea să fie desemnat alături de brazilianul Pelé drept cel mai mare fotbalist al veacului trecut. A jucat pentru cluburi mari ca Boca Juniors, F.C. Barcelona, S.S.C. Napoli şi F.C. Sevilla, a condus Argentina la cucerirea titlului mondial, în 1986, şi a disputat o altă finală de Cupă mondială, în 1990, a avut probleme cu drogurile şi cu politica imperialistă americană pe continentul latino-american şi s-a stins în condiţii ciudate, în anul 2020. Adevărat artist al balonului rotund, a dăruit acestuia imaginaţie, furie, rebeliune şi un fast unic. Deşi a fost bogat, a murit în sărăcie, cu toate că a dăruit sudului Italiei bucuria de domina Il Calcio, spre deruta echipelor milionare din nordul îmbelşugat.
La rubrica intitulată Conexiuni, Georgeta Drăghici ne vorbeşte despre cele mai semnificative evenimente culturale consumate pe plan internaţional.
În spaţiul rubricii Respiro sportiv vom discuta despre esenţa tenisului în pereche. Proba de dublu este practic un alt sport. E şi nu este vorba despre tenis. Mult mai spectaculoasă decît proba individuală, cea de dublu presupune o comuniune fantastica între două suflete-pereche, o comunicare specială, de multe ori depăşind simpla vorbire. În istoria tenisului au fost cîteva echipe care şi-au cîştigat dreptul la nemurire: John McEnroe-Peter Fleming, Paul McNamee-Peter McNamara şi fraţii gemeni Bob şi Mike Bryan. Ilie Năstase a avut cîţiva parteneri privilegiaţi, alături de care a cîştigat titluri de Mare Şlem. Cu Ţiriac s-a impus la Roland Garros. Cu Jimmy Connors a cîştigat la Wimbledon şi US Open.
În cadrul rubricii Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, sceneta intitulată Frigiderul... şi interpretat de Mihai Fotino, Valentin Teodosiu, Dan Condurache şi Mihai Verbiţchi.
Ilustrare vizuală: foto Georgeta Drăghici (mulţumiri Arianei Vulpe pentru îngăduinţa de a publica această fotografie), foto Georgeta Drăghici, Valentin Protopopescu, Răzvan Dolea (sursa: toate din arhiva personala), foto Dimitrie Cantemir(sursa: wikipedia), foto Horia Creangă, Petre Antonescu, Ion Mincu, Sşcoala Centrală şi Palatul şi Primăriei (sursa: wikipedia), foto Diego Armando Maradona (sursa: wikipedia), foto Bob şi Mike Bryan (sursa: wikipedia), foto Mişu Fotino şi Dan Condurache (sursa: wikipedia).
