Thierry Wolton: „Nu putem spune, din păcate, că România ar fi într-o formă foarte bună din punct de vedere democratic. Este oarecum bolnavă, din cauza istoriei recente și a ceea ce s-a întâmplat după căderea comunismului”
17 Decembrie 2025, 11:16
Istoricul și jurnalistul francez Thierry Wolton, unul dintre cei mai importanți cercetători ai comunismului, revine în România pentru o serie de întâlniri publice dedicate confruntării cu trecutul. Autor al unei Istorii mondiale a comunismului și al volumului Întoarcerea vremurilor barbare. De la un război la altul, Thierry Wolton discută, într-un interviu realizat de Anca Mateescu pentru GPS Cultural, despre fragilitatea democrației românești, despre consecințele Revoluției din 1989 și despre tentația regimurilor iliberale în Europa de astăzi.
România nu este, spune Thierry Wolton, un caz obișnuit în Europa Centrală și de Est. Deși au trecut mai bine de trei decenii de la căderea comunismului, tranziția democratică rămâne incompletă, iar rănile istoriei recente continuă să influențeze prezentul politic și social. Cei 36 de ani scurși de la Revoluție sunt, desigur, puțini la scara istoriei, dar specificul românesc vine din modul în care ruptura cu vechiul regim a fost gestionată. Spre deosebire de alte țări din regiune, România a cunoscut o continuitate periculoasă a vechilor structuri de putere.
„Față de alte țări foste comuniste, din punct de vedere istoric, sunteți, într-adevăr, puțin în întârziere, aș spune, din cauza recuperării aparatului politic comunist și al securității care au intervenit după Revoluție, confiscând-o, într-o anumită măsură, ceea ce ne permite să spunem că nu voința populară a învins, ea doar a precipitat lucrurile și alții au ajuns să profite. Și lucrul acesta face ca România să fie un caz particular.”
Această „confiscare” a Revoluției explică, în opinia sa, multe dintre blocajele actuale: lipsa unor vinovați clar identificați, procesele amânate la nesfârșit și sentimentul persistent de nedreptate.
Din această istorie nerezolvată se naște și vulnerabilitatea prezentului. Wolton avertizează, însă, că Europa are încă un anticorp puternic: memoria libertății. De aceea, instaurarea unei dictaturi clasice este dificilă, dar nu imposibilă sub forme hibride, „amestecate”, care pot părea acceptabile pentru o parte a populației.
„Mi se pare că ar fi complicat, ar fi greu să se instaureze în Europa o dictatură, pentru că există de multă vreme, acest sentiment al libertății.”
