Umanitatea din Inteligența Artificială
27 Aprilie 2023, 10:19
În eseul său publicat în New York Times, Noam Chomsky spune să nu ne îngrijorăm prea tare vizavi de inteligența artificială. Indiferența morală născută din lipsa inteligenței pune o barieră de netrecut, conform lui, între AI și om. Însă, în ultimele luni, lumea pare să trăiască o nouă epocă a uimirii și temerii deopotrivă, datorită unor programe ca ChatGPT sau Midjourney. Toate marile publicații ale lumii dedică discuții intense și de profunzime asupra acestor prezențe tehnologice în viețile noastre, încercând să prevadă sau să descifreze efectele pe termen lung pe care AI le determină la nivel global. Îngrijorările conțin elemente de ordin moral, etic, teama de o lume a imposturii și a dispariției locurilor sau posibilităților de muncă. Beneficiile ating domeniile medicinei, al programării informatice, chiar și educația.
Este AI-ul un companion sau un instrument? Cât de inteligentă este Inteligența Artificială? Cum ne educăm noi, oamenii, pentru a educa și civiliza forța AI? Cum relaționează oamenii obișnuiți cu această inovație tehnologică? Sunt întrebări actuale, situații care apar în viața de familie, de școală, situații cu care ne confruntăm cultural, transgenerațional, personal. Noua noastră epocă, pe lângă viruși noi, războaie, dezastre ecologice, conține și această provocare a relației îndelung anticipate cu Inteligența Artificială. O lume plină de posibilități, dar și de îngrijorări, stranie și tulburătoare. Cum reacționăm?
„Într-unul dintre articolele mele m-am referit la Doamna din Shallot dintr-un poem de Tennyson, această femeie din timpuri medievale care vedea lumea doar printr-o oglindă. AI-ul vede, în momentul de față, lumea, doar printr-o oglindă. Deci, este și o metaforă pentru noi. Noi ne vedem pe noi înșine prin Inteligența artificială, poate asta ne sperie.”
Iată ce spune Ali Minai, profesor doctor la Universitatea din Cincinatti, unul dintre oamenii care înțeleg complexitatea fenomenului AI în urma a 30 de ani petrecuți în domeniu. Pe profesorul Ali Minai îl ascultați astăzi in extenso în emisiunea Știința 360.
Întreaga zi vorbim la Radio România Cultural despre lumea Inteligenței artificiale, cu specialiști în domeniu, psihologi, artiști, sociologi, jurnaliști, europarlamentari preocupați de legislația AI. Sunt voci prin care încercăm să descifrăm acest fenomen, să definim relația pe care o putem construi cu Inteligența artificială atunci când efectele sale vor începe să fie simțite la nivel larg în societate. Orașul vorbește, Soundcheck, Știința 360, Scena și ecranul, GPS cultural, Timpul prezent, în fiecare dintre aceste emisiuni veți întâlni astăzi subiecte legate de Inteligența artificială.
”Pare foarte probabil ca odată ce metoda prin care mașinile pot gândi să fie descoperită, puterile noastre să fie în scurt timp depășite. Mașinile vor putea comunica între ele ca să-și ascută inteligența. Va veni un moment în care, va trebui să ne așteptăm ca mașinile să ajungă la control”, scria Alan Turing în 1951.
Alan Turing a fost unul dintre pionierii inteligenței artificiale și a științelor cognitive moderne, unul dintre primii exponenți ai ipotezei conform căreia creierul uman este similar, în bună măsură, unui computer.
Nu suntem încă în acel moment descris de Turing, dar apariția acestei tehnologii ne pune mari întrebări despre umanitatea din noi, despre de ce creăm toate aceste lucruri, despre nevoile și idealurile și valorile noastre. Și mai cred că suntem sedusi de umanitatea din AI, de ceea ce ne arată oglinda sa. De acel sine mai bun, mai inteligent, cu o memorie mai buna, acel sine care ne-am dori noi sa fim.
E multă umanitate în spatele acestor sisteme. Aspirații, curaj, progres tehnologic, unele dintre cele mai sclipitoare minți ale planetei, ani întregi de încercări, mituri, texte literare, SF, teorie, calcule. În textele apărute în presa internațională sunt pomeniți Platon și mitul peșterii, Borges și bibliotecile sale, Isaac Asimov și ciclul Fundațiilor, scriitori și gânditori care au descris ceva din esența fenomenului Inteligenței artificiale.
Dar poate cel mai provocator aspect al Inteligentei artificiale generale este acela de a fi accesibilă oricui, instantaneu. Cărților le-a luat secole întregi să ajungă obiecte personale, iar acum oricine, instantaneu poate adresa întrebări, poate folosi o tehnologie greu de înțeles chiar și creatorilor săi. Cum folosim, la nivel personal, acest instrument? Suntem sedusi de puterea lui? Ne va face mai comozi decât suntem acum? Ne va dezbina mai mult? Ne va face mai oameni?
Eu fac parte dintre cei care, deocamdată, nu au deschis programe ca ChatGPT sau Midjourney, nu mi-am făcut avataruri, n-am scris texte. Încă, nu am trăit acea uimire a întâlnirii cu un răspuns coerent, uman, la o întrebare adresată unui ecran. Încă nu am văzut cum pagini întregi sunt traduse aproape instantaneu. Încă, n-am generat imagini. Încă.
Din ziua aceasta la RRC, însă, învăț. Într-un fel, învăț din modul în care AI-ul învață despre noi, oamenii. Analizează texte, gramatici, învață vocabular, expresii, situații. Învață în profunzime. Cred că acesta este și drumul nostru de acum înainte. Să învățăm în profunzime în primul rând despre noi și puterile noastre și despre cum dăm formă raportului cu supra-sinele acesta nărăvaș și pluri-fațetat reprezentat de AI.
autor: Maria Balabaș
