„Cum normezi un artist într-un Excel?” Munca invizibilă a actorilor și noile reguli ale Ministerului Culturii

Actrița Ioana Ginghină: „Ministrul Culturii este un actor, n-ar trebui să ne ducem noi să-i povestim ce presupune munca artistului.”

Ministerul Culturii a publicat normele privind „organizarea unitară şi evidenţa timpului de muncă pentru funcțiile de execuție din instituțiile publice de spectacole şi concerte”, o recomandare cerută de Curtea de Conturi a României în decembrie 2023. Noile reguli vor obliga personalul angajat în instituțiile publice de spectacol să ponteze timpul de lucru - repetiţii, spectacole sau să declare sub semnătură „activitatea de lucru invizibilă”, cum ar fi la actori memorarea textelor sau la muzicieni studiul de acasă pentru un concert. Organizarea muncii se va face raportat la un interval de referintă de 12 luni, în cadrul unui fond anual estimat la aproximativ 1.800 de ore, distribuit între activităti artistice, pregătire individuală, activităti administrative şi interventii culturale neprevăzute.

Actrița Ioana Ginghină, vicepreședinta Federatiei Teatrelor Metropolitane și lider de sindicat al Teatrului Ion Creangă, actorul Alex Călin de la Teatrul Excelsior, Lucian Vărșăndan, managerul Teatrului German de Stat din Timișoara, Hunor Horvath, manager al Teatrului Maghiar de Stat Csiky Gergely din Timișoara și Alexandru Boureanu, manager al Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova, au fost invitații Ancăi Mateescu în emisiunea GPS Cultural, într-un dialog despre noile norme publicate de Ministerul Culturii.

Teatrele, și mai ales actorii, nu pot fi tratați administrativ, la fel ca alte categorii profesionale, spune actrița Ioana Ginghină.

„Munca noastră nu vine numai din ce facem în teatru.Noi la ora 10:00 avem spectacol la Teatrul Ion Creangă, dimineața trebuie să mă trezesc mult mai devreme, știți, când ne trezim, avem vocea aia, mai neîncălzită, mai dogită, și atunci eu trebuie să am câteva ore bune în plus când mă trezesc dimineața, față de un om normal; mai repeți acasă, munca actorului nu este doar în teatru.”

Pontarea actorilor nu este o soluție, spune actorul Alex Călin de la Teatrul Excelsior. El consideră jignitoare astfel de măsuri.

„Această propunere vine după multe alte propuneri care ne fac să înțelegem că nu mai suntem doriți sau că se vrea să se meargă cu austeritatea în cultură până în pânzele albe. (…) Măsura în sine mi se pare extrem de jignitoare, pentru că se pleacă de la premisa că noi mințim atunci când spunem că muncim.”

Hunor Horvath: „Ce propune Ministerul Culturii e, în mod firesc, un pas logic dacă vezi teatrul numai ca pe o fabrică sau ca pe o instituție care produce sau administrează hârtii, dar noi facem artă.”

„E vorba despre instrucțiuni elaborate ca urmare a unei recomandări a Curții de Conturi pentru evidențierea mai exactă a cantității muncii personalului de specialitate artistică din instituții”, explică Lucian Vărșăndan, managerul Teatrului German de Stat.

Dar un actor, un instrumentist sau un artist liric nu începe munca odată cu intrarea în sala de repetiții. Studiul individual, documentarea, repetiția personală sunt etape esențiale ale procesului artistic, dar care nu sunt formalizate nicăieri din punct de vedere legal.

„Cum poate directorul artistic să certifice și să aprobe un raport în care scrie că actorul care îl joacă pe Hamlet și-a învățat rolul în 3 sau în 6 ore, acele ore au fost vineri seara sau duminică noaptea sau marți dimineață. E complicat”, spune managerul.

Normarea timpului de lucru nu schimbă realitatea muncii artistice, spune Alexandru Boureanu, ci o face mai transparentă și mai ușor de gestionat.

„Ceea ce a făcut ministerul a fost doar o clarificare, acum se pot norma aceste ore pentru a fi bine planificate, urmărite și după aceea pontate.”

Pontajele există de mult timp, a mai spus acesta, fiind baza plății salariilor.

„Noi facem pontaje la toate instituțiile dintotdeauna, pentru că pe baza unui pontaj se face plata drepturilor salariale.”