Agonia Marii Bariere de Corali

„Marea Bariera de Corali se afla intr-un stadiu terminal” afirma un expert australian, dupa examinarea rezultatelor observatiilor aeriene facute recent de Centrul de excelenta pentru studierea recifelor de corali al Consiliului australian al cercetarii.

Pentru al doilea an consecutiv, concluziile sint sumbre: fenomenul de albire in masa a coralilor a afectat si treimea mijlocie a sistemului de recife, care se intinde pe o lungime de 2300 km, si este considerat a fi cea mai mare structura vie de pe planeta. Fenomenul este cauzat de cresterea temperaturii apelor oceanului, provocata de incalzirea globala. In anul 2016, albirea severa a afectat treimea de nord a Marii Bariere de Corali, iar acum studiile au aratat ca un numar mare de recife din partea centrala a fost afectat, timp de doi ani consecutiv.

„Pentru ca pana si coralii cu cea mai rapida crestere au nevoie de cel putin zece ani pentru o recuperare completa, pentru recifele afectate doi ani consecutiv aceasta perspectiva este zero”, afirma James Kerry, biolog marin la Universitatea james Cook, din Townsville, Australia.

Albirea coralilor are loc atunci când temperaturile ridicate ale apelor oceanului provoaca expulzarea de catre acestia a algelor colorate microscopice numite zooxanthellae, care trăiesc în simbioza cu coralii. Structura calcaroasa a coralilor, care nu poate produce suficienta hrana, este dependenta in totalitate de aceste alge care, prin fotosinteza, transforma elementele chimice in substante nutritive, pentru ele si pentru gazdele lor. In foarte multe cazuri, ele furnizeaza si carbonul pe baza caruia coralii isi construiesc scheletul din carbonat de calciu. La randul lor, coralii ofera algelor zooxantellae protectie si un mediu bogat in nutrienti, excelent pentru cresterea lor.

Anul trecut,  biologii marini au descoperit ca 67% din cei 700 km ai sectiunii nordice a Marii Bariere de Corali au murit din cauza fenomenului de albire. Rezultatele cercetarilor arata ca cele doua fenomene consecutive de albire in masa, din 2016 si 2017, au afectat 800 de recife, care se intind pe o lungime de peste 1,500 km si o distanta de 8000 km. Albirea in masa din acest an este cea mai severa dupa cea din 2016, si a avut loc chiar si in absenta fenomenului natural El Nino, care provoaca incalzirea apelor din sud-estul Oceanului Pacific. Fenomenul de albire in masa a coralilor a avut loc doar de patru ori, de cand exista observatii sistematice asupra Marii Bariere de Corali. In ultimii doi ani, doar treimea din sud a fost ocolita de acest fenomen.

Coralii isi pot reveni de pe urma fenomenului de albire doar prin scaderea suficient de rapida a temperaturii apelor. Frecventa din ce in ce mai mare a acestuia provoaca insa o ingrijorare crescanda, daca se tine cont de perioada lunga de care coralii au nevoie pentru a-si reveni, „Bilantul recifelor ucise de albirea in masa nu il vom cunoaste decat mai tarziu, dar este evident de pe acum ca ravagiile se vor extinde cu cel putin 500 km spre sud, in continuarea celor de anul trecut”, a spus prof. Terry Hughes, care a coordonat observatiile din acest an.

Guvernul federal australian este criticat pentru lipsa de implicare in  protejarea marii Bariere de Corali si incurajarea unor proiecte, cum ar fi cel al deschiderii celei mai mari mine de carbune din lume, care ar avea efecte grave asupra mediului marin.

Cercetatorii sint insa de parere ca singura sansa reala si durabila de salvare a recifelor de corali este stoparea fenomenului de incalzire globala. Se poate afirma, asadar, ca soarta Marii Bariere de Corali este in mana tuturor natiunilor care au semnat Acordul de la Paris, de reducere a gazelor cu efect de sera, provenite din activitatile umane.