Alex Oprița: „Un rău nu poate să vindece alt rău făcut în trecut”

„Pădurea Băneasa riscă să nu fie pusă pe ordinea de zi în ședința Consiliului General al Municipiului București din 15 iulie, pentru a deveni arie naturală protejată. Pierdem astfel șansa de a ne bucura pe termen lung de cel mai mare spațiu verde al Capitalei.”, scria, în 7 iulie a.c., într-o postare pe pagina sa de Facebook, Asociația Parcul Natural Văcărești. Detalii aici https://www.facebook.com/parculnaturalvacaresti.

„Vorbim de un demers care a pornit cumva la finalul anului trecut”, spune Alex Oprița, responsabil advocacy Asociația Parcul Natural Văcărești, într-un interviu acordat pentru Radio România Cultural, realizatoare Corina Negrea.

„Primăria Sectorului 1 și-a propus să ceară în administrare Pădurea Băneasa inițial pentru a amenaja o pădure parc. Ea are deja statutul de „pădure parc” (…)

Am avut o întâlnire cu primarul sectorului 1, George Tuță, fix la intrarea în Pădurea Băneasa. Acolo am găsit un numitor comun. Ni s-a spus că există toată deschiderea pentru a reface Hotărârea de Consiliul local, că nimeni nu-și dorește să transforme Pădurea Băneasa într-un parc clasic ci mai degrabă să aibă o formă de administrare și o infrastructură minimală de vizitare.

După aceea am pus bazele unei coaliții de ONG-uri alături de cei de la Rețeaua pentru Natură Urbană, Salvați Codrii Vlăsiei, Platforma Civică „Împreună pentru #CenturaVerde și Fundația Eco-Civica, împreună cu noi, Asociația Parcul Natural Văcărești.

Împreună cu primăria am refăcut Hotărârea de Consiliu local, astfel încât să reiasă foarte clar că intenția prin care se cere în administrare Pădurea Băneasa e una de protecție. Și în același timp ne-am și îngrijit ca în textul hotărârii de consiliu local din sectorul 1 să fie puse niște condiții destul de clare cu privire la criteriile prin care se va interveni acolo. Avem patru puncte foarte importante care au fost cuprinse în Hotărârea de Consiliu local, votată în unanimitate în luna ianuarie 2025. (…) Am vrut să ne asigurăm că Primăria sectorului 1 își asumă conservarea pădurii și că de fapt nu există un alt scop în cererea de preluare în administrare. Și nu am întâmplat niciun fel de rezistență în introducerea acestor criterii. (…)

Deci ăsta a fost cadrul în care noi, cei din societatea civilă, am început colaborarea cu Primăria sectorului 1 pentru a pune Pădurea Băneasa sub protecție.

Mai departe, această cerere de preluare în administrare trebuie validată de Consiliul General al Municipiului București. Este o chestie de tehnică legislativă. Consiliul General al Municipiului București este singura (entitate, n.r.) care are drept patrimonial asupra terenului lor din București. Aici ne-am blocat. Acum suntem în punctul în care există avizele tehnice date de direcțiile din primărie, Direcția de patrimoniu și Direcția de mediu. Mai mult, există un vot al consilierilor în Comisia de Ecologie, în care au votat în unanimitate pentru ca proiectul să fie pus pe ordinea de zi (a ședinței Consiliului General al Municipiului București), n.r.). Proiectul ar fi trebuit să apară deja pe ordinea de zi, încă de pe 25 iunie, de la ultima ședință de Consiliu General. Și iată că ulterior am aflat că a fost retras.

Desigur, am purtat discuții cu mai multe persoane în Consiliul General. Există un blocaj. Sperăm că alături de oamenii de bună credință din societatea civilă și din administrația publică să reușim să depășim acest hop împreună, să creăm o înțelegere comună și să împingem proiectul mai departe în Consiliul General. Pentru că el oricum nu se va finaliza aici, va mai trece ceva timp: Guvernul, statul român trebuie să încuviințeze că predă Pădurea Băneasa în patrimoniul Bucureștiului. După aceea, Primăria (Municipiului București, n.r.) trebuie să-l primească, să-l dea la primăria de sector. Și după aceea vine declararea ariei naturale protejate de interes local.

Noi, cei de la Asociația Parcul Natural Văcărești am luat-o înainte, deja monitorizăm zona, monitorizăm biodiversitatea din zonă de câțiva ani. Am pregătit studiul de fundamentare pe baza căruia pădurea poate fi declarată Arie naturală protejată și sperăm că și procedura birocratică să nu ne țină foarte mult în loc. Să ajungem în punctul acela în care vom avea o a doua arie naturală protejată mare în București: Pădurea Băneasa, cel mai mare loc cu natură primară, sit cu natură primară din București. (…)

Natură primară înseamnă că acolo a fost mereu pădure, nu a existat altceva. Spre exemplu, dacă vorbim de Parcul Natural Văcărești, în Parcul Natural Văcărești nu a existat mereu tipul ăsta de peisaj, natura s-a instaurat acolo după antropizarea locului și o abandonare a lui. Aia e natură secundară.

Natura primară e o natură în care tipul acela de ecosistem a fost mereu existent acolo, cel puțin de când ținem noi socoteala.

Am lucrat și la un studiu de fundamentare (pe care îl avem finalizat) pentru Pădurea Băneasa. Conform acestui studiu de fundamentare avem foarte multe specii care există în pădurea Băneasa, 46 de specii protejate în total. Avem 7 specii de nevertebrate care sunt protejate, din 115 existente în pădure, 6 specii de reptile, din care 5 sunt protejate, zeci de tipuri de specii de păsări din care 11 sunt protejate și chiar și mamifere, 19 specii de mamifere, din care 15 sunt protejate. Avem jderi de pădure, avem bursuc în Pădurea Băneasa. Poate că multă lume nu-și imaginează că acea pădure e casă pentru mult mai mult decât o alergare de weekend pe care putem să o facem acolo (…). O combinație de plante, vertebrate, nevertebrate, păsări, amfibieni, animale.” (...)

„Cel puțin declarativ, pare că toate părțile își doresc punerea sub protecție a Pădurii Băneasa (...) Ce vă pot spune e că, în ultimul an, au fost foarte multe discuții care au antagonizat demersul, pentru că există o presiune reală pentru deschiderea drumului forestier. Și nu vorbim de drumul adunator, ci de alt drum forestier din pădure. Care e pregătit pentru deschidere, în urmă a unui protocol ținut mult timp secret între Direcția Silvică Ilfov și Federația Greenfield (...). S-a aflat cu câteva zile înaintea de presupusa deschidere a drumului forestier. Bariera fusese schimbată, fusese repuși anumiți senzori... Atunci am reușit să coagulăm societatea civilă, să punem suficientă presiune pentru stoparea acestui demers, mai ales că el era împotriva și spiritului dar și a formei pe care o are Codul Silvic. Care interzice circulația publică pe drumurile forestiere! Atunci și ministrul mediului a avut o poziție clară și a fost destul de ferm: a spus că nu e de acord cu deschiderea drumului, că nu e interpretare corectă a legii și că va demite directorii Direcției Silvice Ilfov dacă asta se va întâmpla. (...)

Au fost vreo două încercări succesive, prima la început de primăvară și ultima datează de la final de mai, început de iunie. Bănuiala noastră este că de aici vine și blocajul în Consiliul General, că există o presiune din partea federației din zona respectivă pentru deschiderea drumului forestier și demersul nostru de a pune sub protecție pădurea, chiar și pe porțiunea asta doar din sectorul 1, domeniul public în care se regăsește și drumul respectiv, e percepută ca un pericol împotriva deschiderii drumului forestier”.

Una dintre problemele foarte serioase pe care un drum de acces pentru mașini o va genera este cea legată de fragmentare, mai spune Alex Oprița:

„Acel drum forestier ar fragmenta și mai tare pădurea, ar crește mortalitatea speciilor care trăiesc acolo, ele traversează drumul, nu știu ce le așteaptă. Și pe lângă asta ar cauza o pagubă a modului în care funcționează ecosistemul, în sensul că ar fi mult mai mult zgomot, mizerie, poate că anumite specii n-ar mai găsi resursele de liniște și hrană necesare ca să-și continue viața în Pădurea Băneasa. E exact opusul strategiilor pe care Bucureștiul, cel puțin, le adoptă în momentul de față, chit că ne referim la contractul climatic sau la planul pentru un oraș verde (Planul de Acțiune pentru Oraș Verde (PAOV, https://www.pmb.ro/interes-public/arhiva/get-press-releases-menu/2025/1650, n.r.), în care se vorbește de crearea unor culoare de coridoare de biodiversitate verzi-albastre care să re-lege spațiile verzi din interiorul orașului și salvele de lacuri și cursul Dâmboviței de zonele verzi-albastre din afara orașului și infrastructura ecologică din Ilfov, astfel încât să avem un fel de „degete verzi” care pătrund prin oraș, care interconectează aceste habitate existente, asigură culoare de trecere pentru specii și chiar și pentru noi, oamenii. Aceste coridoare verzi-albastre pot fi chiar zonele în care culoarele de piste de biciclete pot să-și găsească locul fără a cauza o pagubă sistemului mare și fără a pune în pericol circulația celor care le folosesc.”

Există argumente și din partea cealaltă: este o nevoie utilitară, un astfel de drum ar scurta foarte mult accesul locuitorilor în și din zona respectivă.

„Nu aș vrea să fim greșit înțeleși. Noi ne punem în papucii oamenilor din cartierul Greenfield, ne dăm seama că este ceva groaznic în fiecare dimineață să stai o oră, o oră jumate în mașină doar ca să poți să ieși din cartier.

Într-un cartier care a fost avizat din punct de vedere urbanistic cu anumite condiții: el trebuia să aibă mai multe căi de acces, trei căi de ieșire dacă nu mă înșel (...), căi care nu prevedeau trecerea prin pădure. Una e cea existentă, care rămâne blocată pentru că s-au mutat deja prea mulți oameni în zona aia și nu mai face față străduța (...). Infrastructura publică ar trebui să existe în orice fel de cartier înainte de a putea dezvolta și a vinde apartamente acolo. (...) Nu trebuiau date niște autorizații de construcție acolo înainte ca infrastructura necesară în cartier să existe. Dar nu poți repara un rău făcând un rău mai mare. Odată ce se va deschide un drum forestier prin pădure și mii de mașini vor tranzita pădurea, asta înseamnă că după ce că au mai rămas doar niște petece de pădure, noi le mai împărțim în două-trei, plus că se dă naștere unor specule pe termen mediu și lung. Știm cu toții că Pădurea Băneasă e parcelată, sunt câteva sute de proprietari!... Se deschide o Cutie a Pandorei pe care am preferat să o ținem închisă, dincolo de daunele pe care le-ar provoca ecosistemul.” (...)

„Cel mai mare pericol în momentul de față este de a crea o breșă între locuitorii de acolo și restul locuitorilor din București care propun protejarea pădurii”, este de părere Alex Oprița.

„Cred că trebuie să înțelegem că nevoile oamenilor care stau acolo sunt unele reale și ele trebuie adresate. Și protejarea pădurii nu poate să meargă decât la pachet cu asigurarea unor accese, altor căi de acces care să nu pericliteze integritatea pădurii, către infrastructura de drumuri publice care te duce în București, că vorbim de centură, că vorbim de mai multe rute de transport în comun, că vorbim de poate o stație de metro acolo, e clar că oamenii au nevoie să fie conectați la oraș pentru că fac parte din București și își trăiesc viața în jurul Bucureștiului Și dacă n-ar fi, din punct de vedere administrativ, aparținători ai Bucureștiului, tot ar trebui să asigurăm asta pe termen lung.

Am vorbit cu oamenii, am mai vorbit cu oameni din cartier, inclusiv cu cei de la Federația Greenfield, ne-am văzut, ne-am întâlnit la primărie, înțelegem nevoia lor și punctul lor de vedere, dar un rău nu poate să vindece alt rău făcut în trecut. Și noi trebuie să înțelegem că lupta noastră e una comună pentru a proteja pădurea și pentru a asigura niște condiții civilizate. Oamenilor care locuiesc acolo, care nu au nicio vină, ei s-au mutat acolo de bună credință, erau niște documentații de urbanism aprobate, cu niște obligații asumate din partea primăriei și ale dezvoltatorului. Oamenii ăia trebuie să-și ducă la capăt obligațiile și pădurea trebuie protejată în același timp.”

Tot în ședința Consiliului General al Municipiului București din 15 iulie a.c. ar trebui discutată și problematica Pajiștii Petricani, spune tot Alex Oprița.

„Pajiștea Petricani e una dintre cele 5 zone naturale protejate urbane pe care ne-am propus noi, cei de la Asociația Parcul Natural Văcărești, să le punem sub protecție în următorii ani în București. Iar la Pajiștea Petricani ar fi chiar votul final prin care s-ar înființa Aria naturală protejată de interes local în Sectorul 2. Deci sperăm ca măcar o veste bună să vă putem da, dacă nu pe ambele. (...) Dar oricum ar fi, noi nu ne oprim aici, nu avem cum să ne oprim pentru că iubim pădurea, iubim viața din ea, vedem cât de mare nevoie avem de aceste oaze verzi în vară mai mult decât niciodată. Și pentru noi nu există alte cale decât să luptăm pentru protejarea lor. (...)

Mult timp, noțiunea de dezvoltare a fost legată doar de un criteriu economic și de producere de profit. Dar dezvoltare nu înseamnă doar să faci bani, așa cum și în plan personal nu ești dezvoltat doar dacă ai foarte mulți bani și profit și în rest totul în jurul tău se năruie.

Trebuie să găsim un echilibru între nevoia de dezvoltare economică și nevoia de modernizare a orașului și nevoia de a ne asigura un mediu sănătos, că până la urmă despre asta e vorba. Natura ca natura, dar noi cu siguranță avem nevoie de natură.

Natura a existat și dinainte de existența omului și probabil va exista și după ce dispărem ca specie. Deci trebuie să fim conștienți de raportul de putere aici. Noi desigur zicem că ne luptăm să protejăm natura dar trebuie să ne luptăm în primul rând să ne protejăm pe noi și viitorul nostru și al generațiilor care urmează.

Pe larg despre acest subiect - în interviul realizat cu Alex Oprița.

Subiect în legătură cu care am solicitat un interviu și cu un reprezentant al Primăriei Municipiului București și/sau un punct de vedere scris.

Până la ora postării acestui interviu, nu s-a confirmat interviul și nici nu am primit punctul de vedere solicitat. Dacă interviul se va realiza și/sau dacă vom primi punctul de vedere al Primăriei Municipiului București, acestea vor fi postate pe site-ul Radio România Cultural.