24 iunie 2022

Știrile pe larg le urmăriți pe www.parsec.ro

• China plănuiește să aducă pe Pământ probe de sol de pe Marte înaintea NASA/ESA! În 2028 va debuta Tianwen-3, cea mai ambițioasă misiune interplanetară e Chinei de până acum: două rachete vor trimite spre Marte patru vehicule: în prima rachetă (Changzheng-5) va fi un lander care va ajunge pe Marte în septembrie 2029 și un vehicul (de fapt o rachetă în două trepte) care va decola de pe suprafața marțiană și care va ajunge pe orbita lui Marte, cu probele de sol (culese de un robot patruped, care va călători spre Marte împreună cu landerul de care pomeneam mai sus); în a doua rachetă (Changzheng-3B) va fi o sondă orbitală, cu care vehiculul conținând probele de sol marțian se va întâlni pe orbita lui Marte, și o capsulă, care va duce respectivele probe de sol pe Pământ. Sonda orbitală, împreună cu capsula unde sunt păstrate probele de sol, va părăsi planeta Marte în octombrie 2030. Dacă totul merge conform planului, acest lucru se va întâmpla în iulie 2031, cu doi ani mai devreme decât actuala misiune propusă de NASA/ESA! Avantajul misiunii NASA/ESA este că probele de sol sunt culese din zona craterului Jezero, unde se crede că în trecut a existat o deltă, deci sunt șanse mai mari să descoperim acolo urme de viață (din trecutul sau din prezentul planetei Marte). China a putut să grăbească această misiune pentru că a decis să folosească lansatoarele pe care deja le are la dispoziție și să nu mai aștepte construcția viitorului lansator de calibru supergreu, Changzheng-9. Experiența Chang'e-5 și Tianwen-1 îi va fi de mare folos Chinei în această misiune, care pare una absolut realizabilă cu tehnologia pe care China o are la dispoziție. În plus, detaliile au fost prezentate public de Sun Zezhou, o persoană cheie din actuala misiune Tianwen-1.
• NASA a efectuat luni un nou test al rachetei SLS, aflată pe rampa de lansare LC-39B de la Centrul Spațial Kennedy din Florida. De această dată, toate cele patru rezervoare ale rachetei au fost umplute cu combustibil, în ciuda unei scurgeri de hidrogen detectată, din nou, la treapta primară. De această dată, inginerii nu au mai fost chiar atât de îngrijorați de această problemă (separată de scurgerea detectată în testul precedent), așa că au continuat umplerea rezervoarelor și ulterior simularea unei numărători inverse, care trebuia să ajungă până la T-9.3 secunde, adică fix înainte ca motoarele RS-25 să fie activate. Din păcate însă, computerul de bord a oprit numărătoarea inversă la T-29 secunde, din motive încă neclare (nu știm dacă au sau nu legătură cu scurgerea de hidrogen, pe care inginerii au încercat să o mascheze pentru a nu fi detectată de computerul de bord în momentul numărătorii inverse). Astfel, rezervoarele au fost golite de combustibil și urmează să vedem ce decizie va lua NASA cu privire la acest test, dacă va fi reluat sau dacă datele culese sunt considerate suficiente pentru lansarea din acest an.

• În weekendul trecut, SpaceX a reușit să lanseze 3 rachete Falcon 9 într-un interval de aproximativ 36 de ore, un nou record stabilit de compania lui Elon Musk. Însă lansarea de duminică dimineață (04:27 UTC), ultima din șirul celor 3 din acest weekend, a fost una interesantă: deși oficial racheta Falcon 9 a lansat doar satelitul comercial de telecomunicații Globalstar2-FM15, sunt zvonuri care spun că înainte de separarea satelitului de treapta secundară au avut loc lansări ai unor sateliți secreți, despre care nu știm detalii și despre care SpaceX nu a oferit nici un fel de informații. Zvonurile se bazează pe un profil de zbor ușor diferit de restul lansărilor spre orbita terestră joasă (apogeul treptei primare a atins 200 km), precum și pe identificarea, în imaginile transmise în direct, a unui adaptor suplimentar conectat de treapta secundară. Mai mult, la câteva zile după lansare, NORAD a confirmat că pe lângă satelitul Globalstar, pe orbită au mai ajuns 4 noi sateliți, cu următoarele denumiri generice: USA-328, USA-329, USA-330 și USA-331.

https://twitter.com/NASAGroundSys/status/1538537351344955396

Rubrică realizată de Claudiu Tănăselia și Mihaela Ghiță