13 May 2020

Buletinul cosmic realizat de Claudiu Tănăselia poate fi urmărit pe situl https://www.parsec.ro/bul/075 și pagina fe facebook https://www.facebook.com/parsec.ro

Lansări orbitale

Luni dimineața, la ora 04:16 ora României, o rachetă chinezească Kuaizhou-1A a lansat doi sateliți de comunicații de la centrul spațial Jiuquan. Fiecare din cei doi sateliți cântărește 93 de kilograme și aceștia au fost plasați pe orbită heliosincronă, la o altitudine de 561 km. A fost a 31-a lansare orbitală din 2020 și a 10-a pentru China, care împarte primul loc cu Statele Unite într-un clasament general al tentativelor de lansare, însă China a suferit deja 2 eșecuri, ratând lansările Changzheng-7A și Changzheng-3B din 16 martie, respectiv 09 aprilie. Kuazhou-1A este o rachetă cu combustibil solid, de calibru ușor, care poate fi lansată de pe o platformă mobilă, și care poate urca cel mult 200 de kilograme pe orbită heliosincronă, la 700 km altitudine. A fost a 11-a lansare a acestei rachete din 2013.

Alte evenimente

Capsula Cygnus NG-13, lansată în 15 februarie de o rachetă Antares pentru a transporta peste 3 tone de provizii pentru echipajul de pe orbită, s-a desprins luni de modulul Unity al Stației Spațiale Internaționale1. Aceasta va mai rămâne pe orbită până la sfârșitul lunii, pentru a derula o serie de experimente științifice, înainte să revină districtiv prin atmosferă. Unul dintre aceste experimente se numește SAFFIRE și urmărește modul în care un incendiu se poate extinde în interiorul unei nave orbitale, pe diverse tipuri de materiale, un experiment care din motive de siguranță nu se poate desfășura la bordul stației spațiale, dar care poate oferi date importante pentru viitorul explorării spațiale. Următoarea capsulă Cygnus este programată pentru lansare în toamnă, însă până atunci la bordul ISS vor ajunge cu provizii o navă japoneză HTV-9 și o navă cargo rusească Progress.

Chiar dacă se apropie lansarea a doi astronauți americani la bordul unei capsule Dragon2, NASA a mai cumpărat de la agenția spațială rusă încă un loc într-o capsulă Soyuz pentru finalul acestui an2, pentru cazul în care debutul lansărilor cu echipaj din SUA întârzie3. Dacă la începutul parteneriatului dintre NASA și Roscosmos prețul unui zbor cu o capsulă Soyuz era de 20 de milioane de dolari, acesta a crescut constant de-a lungul timpului, ajungând la 81 de milioane în 2018, 86 de milioane în 2019 și la peste 90 de milioane pentru zborul rezervat în aceste zile de NASA pentru luna octombrie. Capsula Soyuz a fost, din 2011, singurul vehicul capabil să transporte astronauți pe Stația Spațială Internațională, dar NASA speră să schimbe acest lucru începând cu 27 mai, data lansării misiunii SpaceX DM-2 și a noii capsule Dragon2 cu echipaj la bord.

După lansarea cu succes la bordul rachetei Changzheng-5B de marți, 5 mai, capsula de nouă generație care urmează să lanseze în viitor taikonați pe orbită și probabil și spre Lună, a revenit cu bine pe Pământ vineri, 8 mai, după ce timp de 4 zile a efectuat o serie de manevre orbitale, în vederea validării noului vehicul. În prezent, China folosește capsula Shenzhou pentru lansarea de echipaj pe orbită, dar aceasta urmează să fie înlocuită în viitor cu o capsulă mai încăpătoare și mai modernă, deși numele noului vehicul nu a fost încă făcut public. Capsula a supraviețuit trecerii prin atmosferă și a fost recuperată dintr-un deșert din nordul țării, însă treapta primară a rachetei Changzheng-5B, care în urma lansării a ajuns și ea pe o orbită instabilă, a revenit necontrolat prin atmosferă în cursul zilei de marți, deasupra Oceanului Atlantic. Cântărind aproape 18 tone, a fost cel mai mare obiect revenit necontrolat de pe orbită, după stația sovietică Salyut-7 din 1991, care cântărea 39 de tone. Conform unor imagini apărute online4, resturi ale rachetei au fost recuperate din Coasta de Fildeș, dar se pare că din fericire acestea nu au cauzat victime. Dacă reintrarea în atmosferă se făcea cu 15-20 de minute mai repede, resturi ale rachetei chinezești ar fi căzut deasupra orașului New York5.

Sonda niponă Hayabusa2, care se întoarce de pe asteroidul Ryugu, și-a pornit marți propulsoarele ionice, pentru a-și modifica orbita în jurul Soarelui și pentru a se pregăti de interceptarea Pământului6. Motoarele ionice vor funcționa până în luna septembrie, urmând ca în decembrie aceasta să revină pe Pământ. Cercetătorii se așteaptă să găsească în interiorul sondei câteva grame de sol prelevat de la suprafața Ryugu, pe care Hayabusa2 l-a studiat între 27 iunie 2018 și 12 noiembrie 2019.

Foto: Figure 1: Capsula Cygnus, la câteva secunde după desprinderea de brațul robotic Canadarm2 al Stației Spațiale Internaționale (Sursa foto: NASA)

Rubrică realizată de Claudiu Tănăselia https://www.parsec.ro și coordonată de Mihaela Ghiță