Ascultă Radio România Cultural Live

DOCUMENTAR: Calea ferată Oraviţa-Baziaş, prima de pe teritoriul României

DOCUMENTAR: Calea ferată Oraviţa-Baziaş, prima de pe teritoriul României
224617

20 August 2019, 06:13

Marţi, 20 august, se împlinesc 165 de ani de la inaugurarea celei mai vechi căi ferate de pe teritoriul actual al României, între Oraviţa şi Baziaş.

Primele planuri de construcţie au apărut în 1847, an în care a şi început construcţia căii ferate pe ruta Baziaş-Biserica Albă-Iasenova-Iam-Răcăşdia-Oraviţa, sub conducerea inginerului Bach.

Calea ferată a fost iniţial construită cu şine aduse din Austria, însă, începând din anul 1851, s-a folosit şină laminată produsă la Reşiţa şi fiecare pereche de şine era montată pe şapte traverse cu ajutorul crampoanelor.

Finalizarea lucrărilor la linia Oraviţa-Baziaş, cu o lungime de 62,5 km, a fost încheiată în anul 1854.

Pe data de 20 august 1854 a început circulaţia trenurilor de marfă, iar în 1855 compania St.E.G. a preluat linia Oraviţa-Baziaş de la statul austriac, fiind cea care a şi inaugurat traficul de călători pe acest traseu, la 1 noiembrie 1856.

Această linie a fost iniţial construită pentru transportul cărbunelui din Anina, Bocşa, şi Oraviţa la Dunăre, în Portul Baziaş (construit în anul 1795 de austrieci, al doilea ca importanţă după Constanţa), unde urma să fie încărcat în vapoare, iar de acolo, transportat pe Dunăre în Imperiu, de aceea purta denumirea de Koklenbahn (linia cărbunelui).

La începutul perioadei de exploatare a căii ferate, pe ruta Oraviţa – Baziaş circula o singură pereche de trenuri mixte pe zi, cu plecare din Oraviţa la ora 7:00 şi sosire la Baziaş la 10:02, iar la întoarcere, de la Baziaş, plecarea era la ora 13:30, ajungând înapoi la Oraviţa la ora 16:38.

Viteza medie de circulaţie era de 20,6 km/oră, iar tracţiunea era realizată iniţial de locomotive construite în 1852 de firma Günther din Wiener Neustadt, apoi, începând cu anul 1955, de locomotive produse la fabrica St.E.G. de la Viena.

După această inaugurare a urmat cea a liniei Szeghedin – Jimbolia – Timişoara, în 15 noiembrie 1857, în lungime de 114 km, apoi a liniei Timişoara – Stamora Moraviţa, de 56 km, diferită de calea ferată Timişoara – Oraviţa – Baziaş – Iassenovo – Stamora Moraviţa, cu un traseu mai lung cu 94 de km.

La 20 iulie 1858 tot complexul de căi ferate existent în Banat era racordat la traseele spre Viena, existând, la acel moment, un tren accelerat, pe ruta Baziaş – Timişoara, care făcea legătura cu trenurile spre Budapesta şi Viena.

În anul 1863, în zonă se inaugurează circulaţia pe primul traseu de munte, pe calea ferată Oraviţa-Anina.

Însă tot ceea ce a dus la dezvoltarea acestei zone, durează până în anul 1880 când Dunărea se revarsă şi distruge în mare parte portul, calea ferată şi casele, iar o parte din cei 516 locuitori din Baziaş se mută la Orşova.

Următoarea lovitură dată zonei are loc în anul 1892, la inaugurarea unui alt port la Dunăre în zona Moldova Veche care preia o parte din traficul de mărfuri de pe Dunăre.

După încheierea primului război mondial, Banatul a fost împărţit între România şi Serbia, iar un segment de 28 km din totalul de 62,5 a rămas pe teritoriul sârbesc.

Pe 15 iulie 1922, circulaţia trenurilor a fost reluată numai pe sectorul românesc Oraviţa-Iam (27 km), astfel că la Baziaş se mai putea ajunge, până în 1950, numai pe linia Timişoara-Jebel-Voiteg-Stamora Moraviţa-Vârşeţ-Iasenova-Biserica Albă-Vračev Gaj.

Anul 1950 a adus sistarea circulaţiei trenurilor pe teritoriul Iugoslaviei, din motive politice, iar porţiunea Baziaş-Socol-(Vračev Gaj) şi Podul Nera-(Iasenova)-Iam au fost desfiinţate, astfel că din ruta iniţială au mai rămas doar porţiunile Oraviţa-Iam în România (27 km) pe care circulau câte trei perechi de trenuri de călători pe zi şi Vârşeţ-Biserica Albă în Serbia (34 km).

După anul 1960 clădirea gării Baziaş a fost demolată, locul respectiv fiind în proiect de inundare, după construirea barajului de la Porţile de Fier pe Dunăre, la fel cum s-a întâmplat şi cu cea mai mare parte a terasamentului fostei linii între Baziaş şi graniţa cu Serbia.

Să mai spunem şi că, între regiunile româneşti, Banatul a avut prima cale ferată – în 1854, apoi Transilvania – în 1858 (linia de 17 km între Curtici şi Arad), Dobrogea – la 4 octombrie 1860 (pe ruta Cernavodă – Constanţa), Bucovina – 1 septembrie 1866 (Lvov-Cernăuţi), Vechiul Regat – în 1869 (Bucureşti – Giurgiu) şi Basarabia – în 28 august 1871 (Odesa – Kuciurgan – Tiraspol – Tighina – Chişinău).

RADOR - de Răzvan Moceanu

Buletin cosmic - În luna februarie, roverul Perseverance împlinește 2 ani de la amartizare  3 feb 2023
Știință 03 Februarie 2023, 08:00

Buletin cosmic - În luna februarie, roverul Perseverance împlinește 2 ani de la amartizare 3 feb 2023

Roverul Perseverance împlinește 2 ani, în luna februarie. Preseverance investighează craterul Jezero, o regiune despre care,...

Buletin cosmic - În luna februarie, roverul Perseverance împlinește 2 ani de la amartizare 3 feb 2023
Știința 360 - 2 februarie 2023 - Ziua Tânărului Cercetător și a Tânărului Inginer la ELI-NP
Știință 02 Februarie 2023, 15:53

Știința 360 - 2 februarie 2023 - Ziua Tânărului Cercetător și a Tânărului Inginer la ELI-NP

Despre competiție - căci, în fapt, asta este Ziua Tânărului Cercetător și a Tânărului Inginer la ELI-NP...

Știința 360 - 2 februarie 2023 - Ziua Tânărului Cercetător și a Tânărului Inginer la ELI-NP
ȘTIINȚA 360 - Centrul Național de Competență în domeniul Cancerului
Știință 02 Februarie 2023, 10:58

ȘTIINȚA 360 - Centrul Național de Competență în domeniul Cancerului

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj...

ȘTIINȚA 360 - Centrul Național de Competență în domeniul Cancerului
Știința 360 - 2 februarie 2023 - Cum tipul de fonturi ne influențează înțelegerea unui text
Știință 02 Februarie 2023, 08:19

Știința 360 - 2 februarie 2023 - Cum tipul de fonturi ne influențează înțelegerea unui text

Explică fizicianul Cristian Presură, un interviu realizat pe baza articolului publicat aici...

Știința 360 - 2 februarie 2023 - Cum tipul de fonturi ne influențează înțelegerea unui text
ȘTIINȚA 360 - 1 februarie 2023 Medicina de familie - o specialitate neatractivă
Știință 01 Februarie 2023, 11:40

ȘTIINȚA 360 - 1 februarie 2023 Medicina de familie - o specialitate neatractivă

Problematica specialităților medicale deficitare, cu focus pe medicina de familie, a fost adusă în atenția opiniei publice,...

ȘTIINȚA 360 - 1 februarie 2023 Medicina de familie - o specialitate neatractivă
Dimensiunea științifică a artei: Mirela Stoeac Vlăduți - MV Sci-art în contextul Timișoara capitală europeană a culturii
Știință 01 Februarie 2023, 06:12

Dimensiunea științifică a artei: Mirela Stoeac Vlăduți - MV Sci-art în contextul Timișoara capitală europeană a culturii

𝐔𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐏𝐨𝐥𝐢𝐭𝐞𝐡𝐧𝐢𝐜𝐚 𝐓𝐢𝐦𝐢𝐬̦𝐨𝐚𝐫𝐚 și organizația artistică 𝐌𝐄𝐓𝐀 𝐒𝐩𝐚𝐭̦𝐢𝐮 și-au unit forțele pentru a crea un centru...

Dimensiunea științifică a artei: Mirela Stoeac Vlăduți - MV Sci-art în contextul Timișoara capitală europeană a culturii
Gala Cercetării Românești, Ediția I (2023)
Știință 31 Ianuarie 2023, 17:32

Gala Cercetării Românești, Ediția I (2023)

Gala Cercetării Românești va avea prima ediție pe 31 ianuarie 2023, la Ateneul Român. Vor fi premiate realizările celor mai...

Gala Cercetării Românești, Ediția I (2023)
Știința 360 - Raportul de gardă
Știință 31 Ianuarie 2023, 09:23

Știința 360 - Raportul de gardă

Cu dr.Marius Geantă, președintele InoMed, Centrul pentru Inovație în Medicină (www.ino-med.ro)

Știința 360 - Raportul de gardă
Ascultă live

Ascultă live

07:00 - 07:20
RADIOJURNAL
Ascultă live Radio România Cultural
07:00 - 07:10
RADIOJURNAL
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional
Ascultă live Radio România Internaţional
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
Acum live
Radio România Antena Satelor
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
Acum live
Radio România Braşov FM
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța
Ascultă live Radio România Constanța
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara
Ascultă live Radio România Timișoara
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj