INTERSECȚII: Structuri și Fluxuri. Explorarea Multiplexității în Sociologia Contemporană
04 Noiembrie 2024, 23:30
„INTERSECȚII: Structuri și Fluxuri. Explorarea Multiplexității în Sociologia Contemporană” a fost tema conferinței internaționale desfășurată în 24 și 25 octombrie a.c.(https://intersections.
A fost și subiectul, deși nu doar, dezbătut astăzi la Știința 360.
Invitații Corinei Negrea au fost Prof. dr. Marian-Gabriel Hâncean, președintele Societății Sociologilor din România și Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină (InoMed), partener instituțional al conferinței dar și coordonatorul proiectului 4P - CAN - „Cercetare în prevenția primară personalizată a cancerului prin participarea cetățenilor și inovație socială facilitată de tehnologiile digitale” (https://raportuldegarda.ro/
Prof. dr. Marian-Gabriel Hâncean a explicat concepte-cheie precum „structurile” (rețelele stabile care susțin interacțiunile sociale), „fluxurile” (mijloacele prin care circulă informațiile și resursele în rețele) și „multiplexitatea” (prezența simultană a mai multor tipuri de relații între aceleași persoane). Aceste structuri și fluxuri sociale sunt esențiale pentru analiza modului în care se formează și se modifică legăturile dintre indivizi.
Structurile reprezintă rețele stabile de relații care formează baza interacțiunilor sociale. (…) Dacă ne uităm la aspectul de durată, structurile formale, fiind scrise, au un grad de durabilitate mai mare decât structurile informale de tipul prieteniilor sau relațiilor de colaborare între indivizi, spune prof. dr. Marian-Gabriel Hâncean.
Dr. Marius Geantă a subliniat importanța sociologiei în înțelegerea și îmbunătățirea sănătății publice, domeniu în care devine din ce în ce mai relevantă integrarea științelor sociale, 60% din factorii care influențează sănătatea fiind sociali și comportamentali. Din acest punct de vedere, pandemia de COVID-19 a fost, poate, cea mai relevantă, pentru că în pandemie s-a văzut clar cum comportamentele individuale au influențat ratele de vaccinare și atitudinea față de sănătatea publică. Din păcate, din ce în ce mai mult, accentul s-a dus pe zona biomedicală, chiar și prevenția primară sau prevenția secundară, programele de screening, totul a fost gândit și implementat având pur și simplu lentilele acestea biomedicale, care au exclus celelalte componente.
În contextul pandemiei, rețelele personale au jucat un rol important în influențarea percepțiilor față de vaccinul anti-COVID, unde s-a observat o polarizare marcată. Această rezistență denumită „cortina de fier a vaccinării” este un fenomen observat și pentru alte vaccinuri (ex. HPV) și în screeningul pentru boli grave, mai spune Dr. Marius Geantă: Există o cortină de fier pentru programele de screening, pentru diverse tipuri de cancer sau pentru boli cardiovasculare. Există aceeași cortină de fier în privința utilizării datelor, de exemplu sau dacă ne uităm la inovații, acces la terapii, genomică și așa mai departe.
Una dintre prezentările din cadrul conferinței a fost cea a proiectului 4P - CAN - „Cercetare în prevenția primară personalizată a cancerului prin participarea cetățenilor și inovație socială facilitată de tehnologiile digitale”. În cadrul acestui proiect, echipa explorează conceptul de „Living Labs” pentru a testa soluții în contexte reale. Obiectivul este colectarea de date detaliate despre stilul de viață al locuitorilor (mișcare, consum de alcool, dietă) și crearea unui model de prevenție primară, bazat pe percepțiile și nevoile comunității.
Detaliile - la Știința 360!
Citește și: Cafeneaua de știință - Geologia de top. Călătorii în timp și în adâncimile Pământului
