Marius Geantă: „După cum arată și cercetările premiate astăzi și din ceea ce știm, ARN-ul joacă roluri extrem de importante în dezvoltarea organismului și, uneori, și în apariția unor boli”
08 Octombrie 2024, 00:48
Oamenii de știință americani Victor Ambros și Gary Ruvkun au câștigat Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2024 (nobelprize.org) pentru descoperirea microARN, mici molecule de ARN care guvernează modul în care sunt reglementate genele.
Corina Negrea a vorbit la Știința 360 cu Dr. Marius Geantă , președintele InoMed, Centrul pentru Inovație în Medicină (www.ino-med.ro) despre premiul Nobel pentru Medicină din acest an, cu accent pe descoperirile recente în biologia moleculară, în special rolul ARN-ului mesager și al ARN-ului necodant.
“Comitetul Nobel acordă Premiul Nobel în momentul în care anumite cercetări, rezultatele anumitor cercetări ajung să aibă un impact în viața oamenilor, în viața societății, cu alte cuvinte, când vorbim despre elemente mature, nu la început. Iar asta este indirect și o dovadă a faptului că tot acest interes, care a însemnat și înseamnă finanțare, dedicarea multor grupuri de oameni pentru a înțelege ceea ce la un moment dat se numea ”secretul vieții”, ADN-ul, dar și celelalte componente, este o validare a tuturor acestor eforturi.”
La începuturile cercetării genetice, atenția s-a concentrat mai ales pe ADN, descris de James Watson și Francis Crick ca ”secretul vieții”.
În timp, s-a observat că ADN-ul, deși crucial, nu oferă întreaga explicație pentru complexitatea vieții și apariția bolilor. Astfel, ARN-ul a devenit un subiect important de cercetare, mai ales în ceea ce privește rolul ARN-ului necodant.
(...) Una dintre cele mai importante învățăminte care vine astăzi în contextul Premiului Nobel pentru medicină este că, dacă ne uităm la posibile cauze atât de profunde care pot să fie la nivelul materialului genetic, ar trebui să luăm în calcul nu doar ADN-ul, dar și ARN-ul sub diversele lui forme.
Victor Ambros și Gary Ruvkun și-au desfășurat cercetările pe viermele C. elegans. Acest organism a fost ales datorită simplității sale — format din aproximativ 100 de celule — ceea ce a permis o cercetare detaliată și reproductibilă. C. elegans a fost utilizat și în alte cercetări care au dus la obținerea premiilor Nobel, inclusiv pentru descoperirea proteinei fluorescente.
