Sesiunea Științifică de Toamnă Academiei Oamenilor de Știință din România — manifestare academică de anvergură sub egida creativității și inovării

În perioada 22-24 septembrie 2016, s-a desfășurat, la Durău (jud. Neamț), Sesiunea Științifică de Toamnă a Academiei Oamenilor de Știință din România. Sesiunea, derulată sub genericul 'Știință, Cunoaștere, Creativitate, Spiritualitate', a fost structurată în următoarele secțiuni: Științe exacte; Științe inginerești (tehnice); Biologie, Ecologie și Științe medicale; Istorie, Cultură. Civilizație; Filozofie, Psihologie, Teologie; Științe economie juridice și sociologice.

Sesiunea Plenară a manifestării, moderată de prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele AOSR, prof. univ. dr. Doru-Sabin Delion, vicepreședinte AOSR, și prof. univ. dr. Gogu Ghiorghiță, președintele Filialei Piatra-Neamț a AOSR, a cuprins următoarele comunicări: Gândirea strategică, Prof. univ. dr. Constantin Brătianu, Educație și cercetare în Ungaria și la Universitatea Central Europeană din Budapesta, Prof. univ. dr. Gheorghe Moroșanu, De la economia naturii la dezvoltarea durabilă, Academician Ion Dediu, Propuneri pentru proiectul de țară privind dezvoltarea României, Dr. Ec. Florea DUMITRESCU, Dr. Ec. Marius BĂCESCU, Antropologia culturală și metapsihologică, fundament al cercetărilor comportamentale și sociologice, Acad. Prof. DHC. Dr. Mircea Ifrim, Acad. Prof. DHC. Dr. Aurel Ardelean, Prof. univ. dr. Coralia Cotoraci, Știință, cunoaștere, creativitate, spiritualitate: fundamentele operei savantului român Petre Brânzei, Prof. Habil. DHC. CS 1. Dr. Sorin Riga, Prof. Habil. DrHC. CS 1. Dr. Dan Riga, Acad. Prof. Dr. Leon Dănăilă, General (ret.) Prof. univ. dr. Vasile Cândea, Ernst Haeckel despre arta naturii. Sunt frumusețea și inteligența atribute ale materiei?, Prof. univ. dr. Gheorghe Mustață, Schiță de portret a unui om care a 'sfințit' locul — Dr. Costache Andone, Prof. univ. dr. Gogu Ghiorghiță.

În secțiunile Sesiunii științifice s-au înscris 143 de lucrări, majoritatea acestora fiind prezentate conform programului. Comunicările științifice au acoperit o arie tematică largă, în cadrul domeniilor fundamentale ale cercetării și ale cunoașterii, dar și în abordări inter—și transdisciplinare.

Între acestea, s-au numărat:

Autovalori ale operatorului cu o condiție la limită de tip Robin, Dr. Tihomir GYULOV, Prof. Gheorghe MOROȘANU,

Probleme de punct fix și de punct fix cuplat în spații b-metrice, Prof.dr. Adrian PETRUȘEL, Conf.dr. Gabriela PETRUȘEL, Prof.dr. Jen-Chih YAO,

Metode de dualitate în aproximarea unor ecuații diferențiale, CS1 dr. Dan TIBA (Științe exacte);

Învățământul științelor biologice la Universitatea românească din Cluj după Marea Unire din 1918, Conf. dr. biol. Ana P. FABIAN, Dr. biol. Alexandru Ș. BOLOGA,

Criza refugiaților: sfârșitul multiculturalismului?, Prof.univ.dr. Aurel PAPARI, Prof.univ.dr. Andra SECELEANU,

Cognocivilizația și posibilele ei provocări, General de brigadă (ret.) CS I dr. Gheorghe VĂDUVA (Civilizație);

Sisteme autonome telecomandate pentru detecția amenințărilor CBRNE, General (r) Prof. univ. dr. Teodor FRUNZETI, CS I dr. ing., Liviu COȘEREANU, CS II dr. ing., Tiberius TOMOIAGĂ, CS III dr. ing., Gabriel EPURE,

Investigarea terenului de fundare, Prof. univ. dHC.dr. ing. Anghel STANCIU, Prof.univ.dr.ing. Irina Lungu, Șef lucr.dr.ing. Iancu-Bogdan Teodoru, Șef lucr.dr.ing. Mircea Aniculăesi, asist.dr.ing. Florin Bejan (Științe inginerești);

Antecedentele infecțioase explică apariția enterocolitei acute cu Clostridium difficile la pacientul urologic?, Conf.dr. Catalin PRICOP, Prof.dr. Dan MISCHIANU,

Apa — molecula vieții, evoluției și longevității, CS 3, Ing. chim. Auditor și evaluator de mediu Lucreția Eugenia BREZEANU, Prof. habil. DrHC. Dan RIGA,

Implicațiile calității apei potabile asupra morbidității digestive, Conf.dr., Letiția Doina DUCEAC, Șef lucr.dr. Simona NICHITUȘ, Șef lucr.dr. Laura ROMILĂ, Șef lucr.dr. Liviu STAFIE, Asist.drd. Cristina Elena DOBRE, Șef lucr.dr. Cornel BOTEZ (Științe medicale);

Efectele încălzirii globale asupra biodiversității, Prof.univ.dr. Adrian BAVARU, Prof.univ.dr. Rodica BERCU, Educația BIO.

Reprezentări în școala gimnazială, Prof. univ. Emerit dr. Ionel MIRON, Prof. univ. Emerit dr. Laurențiu ȘOITU, Grupul sanguin OAB și determinarea factorului Rh la pacienții din Sulina, Delta Dunării, România, Doctorand, Georgiana Mirela ENE, Conf. Dr., Lucian, PETCU, Dr. Magda Ioana NENCIU, Prof. univ. dr. CS I Natalia ROȘOIU,

Relevanța fiziologică și biochimică a administrării intranazale de oxitocină în bolile neuropsihiatrice, Drd. Manuel PAULET, Drd. Ioana BALMUS, Drd. Iulia ANTIOCH, CS Dr. Radu LEFTER, Prof. Dr. Dumitru COJOCARU (Științele naturii: Biologie — Biotehnologii),

Caracterul polar-antagonic al structurii și dinamicii sistemului psihic uman, Prof. univ. dr. Mihai GOLU, Natura umană — o paradigmă pierdută?, Prof. univ. dr. Ioan N. ROȘCA,

Suicidul în mitologia greco-romană, Prof. univ. Dr. Aurel, PAPARI, Dr. Maria-Magdalena, Criza legii în dreptul contemporan, Prof. univ. dr. Mihai BĂDESCU,

Considerații privind interferențele religiei cu ordinea de drept internațională, Prof. dr. Sergiu TĂMAȘ,

Comunicarea politică: stratageme mediatice actuale, Prof. Dr. Victor MORARU,

De la pragmatismul culturii la cultura pragmatismului. Procese și tendințe în existența contemporană, Prof. univ. dr. Sorin IVAN (Filosofie, psihologie și teologie);

Dobrogea în primul an al Marelui Război și al ocupației Puterilor Centrale (1916), Prof. univ. dr. Stoica LASCU,

Operațiile și Istoricul Regimentului 9 Vânători în Războiul pentru întregirea Neamului românesc. 1916—1919, Profesor universitar doctor Ion I. SOLCANU, Contraamiralul Horia Macellariu (1894-1989) — Un destin tulburător, Prof. univ. dr. Valentin CIORBEA (Istorie și Științe militare);

Tendințe seculare la început de mileniu, Prof. univ. dr. Emilian M. DOBRESCU, Cercetător șt. Edith Mihaela Dobrescu,

O nouă paradigmă — integrarea ergonomiei organizaționale în structura managementului, Prof. dr. Susana GEANGALĂU,

Economia României în contextul globalizării, Dr.ec. Angelica CĂRBUNARU-BĂCESCU,

Model inovativ de utilizare a tehnologiei informaționale în promovarea valorilor științei și culturii românești, Doina TEODORESCU, Lucian Tanasa, Maria Teodorescu, Teodora Tanasa (Științe economice).

Dată fiind anvergura domeniului, Secțiunea Științe medicale a fost structurată în două teme:

Tema 1 — Dimensiunea Bio-Medico-Chirurgicală și

Tema 2 — Dimensiunea Psihologică-Socială-Spirituală. În cadrul acestei secțiuni, s-a desfășurat SIMPOZIONUL Jubiliar AOSR de Științe BIO-PSIHO-SOCIALE dedicat omagierii centenarului de la nașterea savantului prof. dr. doc. Petre BRÂNZEI (1916-1985), creatorul conceptului și modelului medicinei bio-psiho-sociale.

Lista completă a comunicărilor prezentate pe secțiuni poate fi consultată la: http://www.aosr.ro/wp-content/uploads/2015/04/0-PROGRAM-DURAU-FINAL-2016.pdf.

Lucrările comunicate vor fi integrate într-un amplu volum de proceedings al Sesiunii Științifice.

Sesiunea Științifică a AOSR a constituit o manifestare complexă, de înaltă ținută a spațiului academic, care probează potențialul creativ și inovativ al cercetării românești. Ediția 2016 s-a remarcat prin câteva elemente esențiale, care o recomandă ca mediu fecund, de referință la nivel național și internațional al științei și culturii: aria largă de acoperire, numărul mare al comunicărilor, calitatea, originalitatea și caracterul inovator al contribuțiilor științifice.

În context, prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a declarat: 'Capacitatea, potențialul și valoarea unei instituții academice se măsoară, dincolo de orice, prin rezultatele cercetării științifice.

Sesiunea științifică de la Durău, prin numărul, dar mai ales prin calitatea lucrărilor prezentate, a probat, alături de celelalte manifestări și activități ale noastre, desfășurate instituțional sau individual, capacitatea AOSR de a produce și transfera cunoaștere la cel mai înalt nivel științific.

Prin temele abordate, a mai arătat faptul că educația academică și cercetarea științifică sunt factori fundamentali ai dezvoltării țării, piloni ai Proiectului de țară, așa cum îl concepe Academia Oamenilor de Știință din România.'