„Starea de boală a unui om nu îl face discriminabil, din contră! Când un om e bolnav, cu atât mai mult are nevoie de înțelegere”
15 Septembrie 2025, 21:39
Maria Georgescu, director executiv și membru fondator ARAS - Asociația Română Anti-SIDA (www.arasnet.ro), a vorbit la Știința 360, în dialog cu Corina Negrea, despre provocările și realizările organizației în cei peste 30 de ani de activitate. De la primele campanii de informare despre HIV până la programele actuale de prevenire, consiliere și sprijin pentru comunitățile vulnerabile, ARAS a rămas un actor esențial în relația dintre stat și societate.
„Organizațiile neguvernamentale sunt cel mai bun intermediar între stat și comunitate, între sectorul privat și comunitate”, spune Maria Georgescu.
Ea subliniază că statul trebuie să susțină financiar aceste inițiative, tocmai pentru că ele acoperă nevoi reale, pe care instituțiile publice nu reușesc să le gestioneze singure.
În 1992, România era marcată de epidemia pediatrică de HIV. ARAS a apărut din dorința de a aduce informație corectă și accesibilă publicului larg.
„Preocuparea noastră principală a fost să informăm publicul să știe cum se transmite HIV. Nu exista internet, nu existau prea multe canale de informare. Atunci am făcut o grămadă de campanii.”
Voluntarii mergeau în tabere studențești la Costinești pentru a explica simplu și direct că virusul se transmite prin trei căi clare: contact sexual neprotejat, de la mamă la copil și prin sânge sau instrumente nesterile.
Pe măsură ce consumul de droguri injectabile a devenit o realitate și în România, ARAS a introdus programe de schimb de seringi și testare gratuită.
„România era o țară de transfer, treceau drogurile prin România, nu erau foarte mulți consumatori, dar în ‘99 am descoperit seringi prin școli și am înființat primul serviciu, al nostru, cel puțin, de schimb de seringi, un concept de care habar nu aveam, dar (...) așa se făcea de 30 de ani în alte țări. Consumatorii primeau o seringă curată și trebuiau să aducă o seringă murdară.”
Astăzi, organizația oferă și tratament substitutiv, a înființat centre de consiliere și derulează programe dedicate bărbaților care fac sex cu bărbați, inclusiv acces la PrEP – tratamentul de preexpunere care previne infectarea cu HIV.
Deși în urmă cu trei decenii tinerii erau deschiși să discute despre sexualitate și prevenție, astăzi mulți părinți refuză ca aceste subiecte să fie abordate în școli.
„E surprinzător, acești părinții acum 30 de ani erau tinerii cu care noi lucram, îi întâlneam în Costinesti și erau foarte deschiși. Nu știu ce s-a întâmplat în 30 de ani, au devenit atât de suspicioși și reticenți… spun că dăm idei copiilor dacă vorbim despre droguri sau sex.”
Această atitudine este paradoxală într-o țară cu un număr alarmant de mame minore și cu acces liber la influențe online care pot fi mult mai periculoase pentru adolescenți.
Experiența ARAS a arătat că familiile pot fi o resursă vitală, dar uneori și un factor de presiune.
„Sunt oameni în tratament substitutiv care vin în continuare cu mama, deși au 30, 40, 50 de ani. Dar sunt și părinți care s-au dezis, au zis ‘nu te mai vreau, dispari’.”
Aceste rupturi amplifică problemele de sănătate mentală și riscul de recidivă, motiv pentru care ARAS dezvoltă grupuri de suport și ateliere dedicate și părinților.
În timp, aria ARAS s-a extins și spre alte boli grave. Organizația a introdus screening pentru tuberculoză, hepatită B și C, dar și pentru cancer pulmonar.
Pe larg, despre toate acestea, în emisiunea Știința 360, realizatoare Corina Negrea.
