Studiu INSP-MS-OMS: „Vaccinarea nu este doar un act medical; este un angajament social”

Un nou studiu calitativ identifică metode eficiente care pot favoriza creșterea acoperirii vaccinale în rândul copiilor din comunitățile rurale și semi-urbane din România.

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Ministerul Sănătății și Biroul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din România au prezentat recent, rezultatele unui studiu calitativ privind factorii care limitează accesul la vaccinare, realizat la sfârșitul anului 2024 cu personalul medical și părinți/aparținători din zonele rurale și semi-urbane ale județelor Brașov, Timiș și Covasna. Studiul a avut ca scop înțelegerea și abordarea decalajelor de acoperire vaccinală în rândul copiilor proveniți din medii cu statut socio-economic scăzut și din comunități etnic diverse.

Cercetarea a fost realizată cu sprijinul Programului EU4Health al Direcției Generale pentru Sănătate și Siguranță alimentară (DG SANTE) a Comisiei Europene.

“Vaccinarea salvează vieți, dar pentru a funcționa, ea are nevoie de încredere, informare corectă și acces echitabil. Doar printr-un efort comun – OMS, INSP, autorități locale, profesioniști din sistemul medical, organizații ale societății civile, entități economice, mass-media și cetățeni – putem asigura protecția fiecărui copil, adult și vârstnic din România” - a declarat dr.Simona Pârvu, Director General, Institutul Național de Sănătate Publică.

Context

Regiunea europeană a OMS a înregistrat o explozie a numărului de cazuri de rujeolă în 2024, cu 127.350 de cazuri raportate, mai mult decât dublu față de totalul de cazuri raportate în 2023 și cel mai ridicat din 1997. La nivelul UE/SEE, rata de acoperire pentru prima doză a vaccinului împotriva rujeolei a scăzut, România înregistrând un declin accentuat — de la 83% în 2022 la 78% în 2024. În plus, doar 62% dintre copiii din România au primit cea de-a doua doză a vaccinului ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), un procent aflat mult sub pragul de 95% recomandat de OMS. Aceste tendințe confirmă necesitatea unor intervenții rapide și adaptate contextului local.

Principalele constatări ale raportului

1. Părinții/aparținătorii se bazează în mare măsură pe notificările SMS și pe contactul direct cu personalul medical pentru vaccinarea copiilor, însă mulți nu primesc mesaje de reamintire în cazul în care ratează o programare. Deși datele arată amploarea problemei, studiul oferă o perspectivă aprofundată asupra experiențelor personale care se află în spatele neprezentării la programare. Părinții/aparținătorii intervievați în cele trei județe au menționat frecvent că ratarea programărilor este adesea cauzată de probleme de sănătate sau alte dificultăți contextuale, iar absența notificărilor de reamintire a fost percepută drept un obstacol important. Mulți au declarat că se bazează în întregime pe notificările transmise de cabinetul medicului de familie sau de unitățile sanitare pentru a ști când trebuie să își aducă copiii la vaccinare. Deși există sisteme automate de notificare prin SMS, acestea nu trimit notificări în cazul programărilor ratate, iar personalul medical nu recurge întotdeauna la apelarea telefonică directă pentru reamintire. Acest lucru reprezintă un obstacol, în special în comunitățile cu un nivel scăzut de educație sanitară, unde încrederea și interacțiunea umană sunt cele mai importante.

2. Profesioniștii din domeniul medical au nevoie de formare adecvată și acces la materiale informative pentru a comunica eficient informații privind vaccinarea părinților cu un nivel scăzut de educație sanitară. Concluziile studiului arată, de asemenea, o nevoie de materiale informative accesibile și ușor de înțeles privind vaccinarea. Mulți profesioniști din domeniul sănătății au raportat lipsa materialelor vizuale adaptate pentru părinți/aparținători cu un nivel scăzut de literație. În timp ce mediatorii sanitari comunitari și asistenții medicali improvizează adesea, cu explicații verbale sau pliante simple, s-a constatat că medicii generaliști aveau mai puține instrumente și mai puțină formare cu privire la modul de transmitere a informațiilor într-o manieră empatică.

3. Discriminarea și lipsa de încredere în personalul medical au fost raportate de unii părinți/aparținători, în special de cei din comunitățile rome. Un alt obstacol important au fost sentimentele de stigmatizare și discriminare, în special în rândul familiilor rome. Unii părinți au descris faptul că nu s-au simțit bineveniți la clinici sau că au fost judecați pentru situația lor, ceea ce i-a determinat să nu se mai ducă deloc. Alții au raportat provocări practice, cum ar fi lipsa documentelor de identitate sau dificultăți în înregistrarea copiilor la un medic de familie, bariere care împiedică vaccinarea și accesul la asistență medicală.

4. Asistenții medicali comunitari și mediatorii joacă un rol crucial în construirea încrederii și în a ajunge la familii. Studiul a scos la iveală, de asemenea, mai multe exemple de bune practici. În județul Covasna, activitățile de informare desfășurate de mediatorii sanitari comunitari au inspirat încredere și au contribuit la creșterea ratelor de vaccinare. În plus, multe clinici și mulți medici de familie au permis accesul fără programare și au oferit vaccinări în afara programărilor stabilite. Aceste strategii au creat încredere și au crescut gradul de accesibilitate pentru familiile cu programe de lucru neregulate sau dificultăți de transport.

„În spatele fiecărui copil nevaccinat se află o poveste despre distanță, îndoială sau deconectare. Acest studiu aduce aceste voci în prim-plan și ne amintește că reclădirea încrederii începe prin a asculta”, a declarat dr.Caroline Clarinval, reprezentanta OMS în România.

Studiul propune acțiuni imediate, respectiv:

· Contactarea telefonică pentru a suplimenta mesajele SMS automate pentru reamintirea vaccinării.

· Elaborarea de materiale informative vizuale și incluzive privind vaccinarea.

· Formare în domeniul comunicării empatice pentru furnizorii de asistență medicală primară.

· Consolidarea parteneriatelor cu liderii comunitari și cu serviciile sociale pentru a aborda factori determinanți mai largi ai sănătății.

Metodologie: Studiul calitativ a fost realizat în perioada octombrie – decembrie 2024 de către Institutul Național de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății și Biroul Organizației Mondiale a Sănătății în România, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene prin programul DG SANTE – EU4Health. Procesul de cercetare a implicat colectarea de date prin interviuri și discuții de grup (focus groups) cu părinți/aparținători, medici de familie, asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din județele Brașov, Timiș și Covasna.

Pe baza rezultatelor generate de această cercetare, au fost organizate trei mese rotunde regionale care au reunit profesioniști din domeniul sănătății, autorități locale, lideri comunitari și parteneri instituționali, precum și o masă rotundă în București cu părțile interesate la nivel central. Scopul acestor întâlniri a fost de a valida constatările studiului și de a identifica soluții fezabile la nivel local și național pentru îmbunătățirea acoperirii vaccinale în comunitățile vulnerabile.