232 de ani de teatru, la Sibiu! Maraton de evenimente online, astăzi la TNRS

Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu sărbătorește astăzi 232 de ani de existență printr-un maraton de evenimente difuzate online. Timp de 12 ore TNRS va difuza în mediul digital: pe site, pagina de Facebook și canalul de YouTube, recitaluri de poezie din opera poetului Radu Stanca, dar și din literatura universală, eseuri, monologuri, fabule și poezii pentru copii, toate în interpretarea actorilor naționalului sibian. Programul evenimentelor online dedicate aniversării TNRS va fi completat de două dintre cele mai apreciate producții din repertoriul teatrului: „Oidip”, regia Silviu Purcărete (Secția Română) și „Scene dintr-o căsnicie”, regia Charles Muller (Secția Germană), dar și de redifuzarea conferinței speciale FITS și TNRS care l-a avut ca invitat pe Silviu Purcărete.

Program TNRS
online – 1 iunie 2020

Ora 9:00 - Ziua Copilului: proză, fabule și
poezii pentru copii

Ora 12:00 - Recital de poezie din literatura
română și universală

Ora 12:50 - Recital de poezie din opera lui
Radu Stanca

Ora 13:20 - Conferință specială FITS și
TNRS: Constantin Chiriac în dialog cu Silviu Purcărete: „Despre bucuria și
înțelepciunea de a vorbi puțin”

Ora 15:00 - Ziua Teatrului

Ora 15:55 - Eseu, monolog, poezie în
interpretarea actorilor Secției Germane

Ora 16:40 - Scene din spectacolele Secției
Germane

Ora 17:45 - „Oidip”, regia Silviu Purcărete

Ora 21:00 - „Scene dintr-o căsnicie”, regia
Charles Muller – spectacol în limba germană, cu traducere în limba română

„Înaintea ediției
speciale online a Festivalului Internațional de Teatru, încheiem astăzi, în 1
iunie, maratonul teatral din timpul pandemiei, început în 21 martie. De mai
bine de două luni suntem prezenți online, în casele spectatorilor și
prietenilor noștri, cu spectacole, de joi până duminică, evenimente ale Secției
Germane, de miercuri până duminică și conferințe și seri cu povești și poezie,
în fiecare zi, de luni până duminică. Sărbătorim astăzi 232 de ani de existență
a primului teatru creat pe teritoriul României. Un teatru creat de primarul de
atunci al Sibiu, un teatru cu loje din lemn de trandafir și un săptămânal
teatral în limba germană. Vom fi astăzi, când se serbează și Ziua Copilului,
alături de public, cu un program de peste 12 ore de evenimente, pe care le vom
difuza online, iar apoi vom reveni online în 12 iunie, când va începe
Festivalul Internațional de Teatru. Țin să mulțumesc acestei comunități
sibiene, care are spirit, care are tradiție, pentru respectul pe care îl acordă
culturii, artelor spectacolului și să le doresc colegilor mei artiști,
tehnicieni și tuturor celor din echipă, care concură la bunul mers al teatrului și al
festivalului, la mulți ani, să fie sănătoși, să aibă inspirație, să aibă
bucurie în primul rând, să aibă parte de creație și de miracol în tot ceea ce
fac. La mulți ani!” Constantin Chiriac, director general TNRS

Teatrul Național
„Radu Stanca”, o istorie de peste două secole la Sibiu

Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu se bucură nu numai de
o recunoaștere internațională datorată repertoriului său variat și
colaborărilor sale extraordinare care au culminat cu apariția Festivalului
Internațional de Teatru de la Sibiu, ci și de o istorie impresionantă care îl
leagă de primul teatru construit vreodată în spațiul românesc.

1788 rămâne în memoria istoricilor
și iubitorilor scenei drept anul în care topograful Martin Hochmeister avea să
pună temeliile unei construcții destinate spectacolelor, reconfigurând într-un
singur an funcționalitatea Turnului Gros, parte a zidurilor cetății medievale.
Odată cu acest demers, viața culturală germanofonă a orașului Hermannstadt ia
amploare, prin aducerea în fața locuitorilor a unui repertoriu variat, inspirat
atât din canonul clasic, cât și din cel contemporan. Astfel, opera unor autori
precum Shakespeare și Molière ori a unor reprezentanți de vârf ai romantismului
german își găsește în publicul sibian un receptor entuziast, al cărui interes
viu pentru lumea scenei avea să asigure continuitatea primei instituții
teatrale de pe teritoriul românesc.

Acestei tradiții a teatrului sibian, până în acel moment
exclusiv în limbă germană, i se alătură o nouă dimensiune în anul 1868, când trupa lui Mihai Pascaly
joacă pentru prima dată în Hermannstadt un spectacol în limba română. Cel mai
probabil, în spatele cortinei în timpul acestei reprezentații bazate pe o piesă
scrisă de Vasile Alecsandri se ascundea nimeni altul decât tânărul Mihai
Eminescu, sufleor la acea vreme. Succesul spectacolului este atât de mare,
încât va permite și altor trupe de teatru românești, precum Trupa
Tardini-Vlădicești sau cea condusă de Matei Millo, să activeze în fața
publicului sibian. În ciuda unui incendiu, în 1826, teatrul sibian își va relua curând activitatea grație implicării
fondatorului său, Martin Hochmeister. Totuși, un alt incendiu va produce în 1949 niște daune atât de mari, încât
administrația locală este nevoită să mute sediul teatrului în incinta sa
actuală, care funcționase până atunci ca și cinematograf. Acest eveniment va
marca, însă, o perioadă de revigorare a scenei teatrale sibiene pe care va
poposi însuși Radu Stanca, în calitate de regizor. Membru esențial al Cercului
Literar de la Sibiu, Radu Stanca are, prin urmare, meritul de a asigura
renașterea nou-numitului Teatru de Stat a cărui titulatură se va schimba după
moartea marelui artist, în semn de omagiu pentru implicarea sa neobosită în
viața culturală a orașului.

La mai bine de două secole de la înființarea sa, actualul
Teatru Național „Radu Stanca” Sibiu își continuă și azi misiunea de a aduce în
fața publicului local, național și internațional spectacole-eveniment, fiind o
prezență constantă în viața culturală românească și nu numai. Ca urmare,
Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, inițiat în 1993, avea să devină
cel mai important eveniment dedicat artelor spectacolului din Europa Centrală
și de Est, concurând, în prezent, cu festivalurile de la Avignon și Edinburgh.
Tot astfel, Teatru Național „Radu Stanca” Sibiu are meritul de a avea o contribuție
decisivă în acordarea titlului de Capitală Culturală Europeană, în anul 2007,
orașului Sibiu.

În anul 2020,
Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu scrie o nouă pagină în longeviva sa
poveste, cucerind și spațiul online prin activitățile sale artistice. În
ultimele două luni, publicul internaut a putut avea acces nelimitat atât la
înregistrări ale unor spectacole de colecție, cât și la forme alternative de a
interacționa cu actorii care au venit în fața copiilor și adulților cu
recitaluri, povești sau monologuri din literatura universală. Toate aceste
inițiative de a menține vie arta teatrului într-o perioadă dificilă pentru
interacțiunea nemijlocită cu scena vor culmina în luna iunie cu prima ediție
online a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu.

Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu a avut, începând cu
anul 2001, un număr impresionant de peste 520 de turnee în țară și străinătate,
fiind, de asemenea, invitat la festivaluri importante din lumea întreagă,
desfășurate în Edinburgh, Avignon, New York, Bruxelles, Roma, Tokyo, Seul, St.
Petersburg, Moscova, Napoli, Paris, Liverpool, Londra, Budapesta, Bogota,
Tampere, Poznan, Varșovia, Barcelona, Lisabona, Porto, Cairo, Yerevan, Tbilisi,
Nitra, Atena, Salonic, Belgrad, Varna, Lille, Tel Aviv, Omsk și Chișinău.

Toate acțiunile întreprinse în cele 6 săli de spectacol,
dar și în spații non-convenționale (fabrici, tramvaie, pe stradă și în
parcări), în instituții de învățământ, firme și companii partenere, biblioteci,
librării etc. sunt dedicate creației de înaltă calitate și educației prin
cultură. Având un repertoriu larg care variază între tragedii grecești și
experimente inovative ale secolului al XXI-lea, Teatrul Național „Radu Stanca”
Sibiu colaborează cu regizori importanți din țară și din străinătate, precum:
Silviu Purcărete, Andrei Șerban, Andriy Zholdak, Kushida Kazuyoshi, Armin
Petras, Mihai Măniuțiu, Tompa Gábor, Alexandru Dabija, Yury Kordonsky, Radu
Afrim, Alexander Riemenschneider, Radu Alexandru Nica, Robert Raponja, Masahiro
Yasuda, Gigi Căciuleanu, Dragoș Galgoțiu, Zoltán Balázs.