Drogurile nu au dispărut. Multe s-au mutat online

Și tot acolo trebuiesc oferite, atunci, și informațiile care să ajute la diminuarea riscurilor consumului de droguri - adică exact ce face și proiectul Erasmus NEXTGEN Harm Reduction – Tackling the Challenge of Emerging Psychoactive Drugs (https://arasnet.ro/nextgen-harm-reduction-tackling-the-challenge-of-emerging-psychoactive-drugs/), proiect ”finanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului Erasmus+, care se desfășoară în perioada 1 octombrie 2024 – 30 septembrie 2026 și este implementat de ARAS – Asociația Română Anti SIDA (România) în parteneriat cu Nevladina Organizacija RE GENERACIJA (Serbia), Healthy Options Project Skopje (Macedonia) și GAT – Grupo de Ativistas em Tratamentos (Portugalia)”.

Proiectul pleacă de la realitatea că ”noile substanțe psihoactive (NPS), cunoscute în mod impropriu ca „droguri legale” sau „etnobotanice””, proliferează - consumul de droguri și apariția acestor noi substanțe psihoactive reprezintă o realitate dificil de ignorat, mai ales într-o epocă în care accesul la informație — dar și la substanțe — se mută tot mai mult în mediul online.

Ideea de la care pornește proiectul este una simplă, dar incomodă: consumul de droguri nu poate fi eliminat complet, iar politicile publice trebuie să țină cont de această realitate. Mai ales după interzicerea spice-shop-urilor și a ”etnobotanicelor”. Atunci, spune Alina Schiau, asistent social în cadrul ARAS și mediator social in cadrul proiectului, aproape ”tot consumul s-a mutat în online. (...) A deschis posibilități către persoanele din rural, către tineri. Tot ce înseamnă etnobotanice s-a mutat pe dark web și nu numai”, explică ea.

În acest context, proiectul încearcă să ajungă exact la publicul cel mai expus: tinerii care caută informații pe internet.

Ce sunt, de fapt, noile substanțe psihoactive, NPS?

„Tot ce înseamnă substanțe noi, inclusiv „legalele” din spice-shop-uri, dar și substanțe mai vechi care reapar pe piață intră în categoria noilor substanțe psihoactive.”

Unele dintre aceste substanțe pot fi chiar mai periculoase decât drogurile cunoscute. „Uneori se marketează ca fiind un anumit drog, dar de fapt este o altă substanță care poate da efecte foarte urâte, uneori chiar fatale.”

Această incertitudine este unul dintre motivele pentru care serviciile de reducere a riscurilor sunt considerate esențiale în multe țări.

Una dintre componentele proiectului este o platformă online unde utilizatorii pot pune întrebări în mod anonim. „Chat-ul nostru este 100% confidențial. Nu se colectează informații personale și oamenii pot primi răspunsuri la întrebările lor.”

Pe lângă platformă, proiectul a fost promovat intens pe rețelele sociale. „Instagram ne-a ajutat foarte mult să ducem mesajul către cât mai multe persoane, mai ales către tineri.” Iar întrebările primite spun multe despre nevoile reale ale celor care caută ajutor. „Multe dintre întrebări au fost legate de dozaj sau de combinații de substanțe. Am primit mesaje inclusiv de la adolescenți și minori.”

Conceptul de „harm reduction” pornește de la o logică pragmatică: dacă fenomenul există, trebuie reduse consecințele lui asupra sănătății publice. „Lucrăm pornind de la realitatea concretă a comunităților și nu doar din teorie” , spune Alina Schiau.

„Reducerea riscurilor nu înseamnă încurajarea consumului.”

În contactul direct cu persoanele care consumă droguri, echipa proiectului a observat că una dintre cele mai mari temeri este legată de sevraj.

„Una dintre fricile cel mai des întâlnite este sevrajul. Poate să fie o durere extrem de puternică și de aceea oamenii se tem foarte mult de el.”

Problema este că, odată instalată dependența, ieșirea din acest cerc devine foarte dificilă. „Nu știi că o să ajungi în abuz. Pur și simplu ajungi acolo și când realizezi, uneori e prea târziu”, mai ales că în România accesul la servicii de tratament rămâne limitat. „Centrele de metadonă sunt foarte puține și nu sunt suficiente pentru câți oameni ar avea nevoie”

În timp, platforma a devenit mai mult decât un spațiu de informare despre substanțe. Mulți utilizatori ajung să discute probleme mult mai profunde. „Am avut și situații de persoane care ne-au spus că au gânduri suicidare.” În astfel de cazuri, echipa încearcă să direcționeze persoanele către servicii specializate. „Accesul la servicii este esențial pentru sănătatea publică.

Ce putem învăța din alte țări

Proiectul este realizat în parteneriat cu organizații din mai multe state europene, iar experiențele din Portugalia sau Serbia oferă perspective interesante.

Portugalia este considerată una dintre cele mai avansate țări în domeniul reducerii riscurilor. „Este una dintre cele mai avansate țări în ceea ce privește serviciile de reducere a riscurilor și se vede că modelul lor funcționează.” În Serbia, intervențiile se fac direct în cluburi sau la festivaluri, prin consiliere și informare.

Problema drogurilor nu poate fi redusă la o simplă dezbatere despre interdicții și sancțiuni. În spatele statisticilor se află oameni reali, cu întrebări, temeri și, uneori, cu nevoie urgentă de ajutor. Iar pentru mulți dintre ei, primul pas este pur și simplu să aibă unde să întrebe.

Pe larg, în interviul acordat de Alina Schiau pentru emisiunea Știința 360, realizatoare Corina Negrea.

Alina Schiau este asistent social din 2015. Din 2018 - și în ARAS, ca voluntar, primul an. Lucrează cu consumatorii de substanțe din 2019, iar între 2021 și 2024 a fost coordonatoarea echipei ARAS de teren și echipei din Titan a ARAS, serviciu care se ocupă în primul rând cu distribuirea de seringi. Din 2019 lucrează în centrul de substituție cu metadonă ARAS ARENA (https://arasnet.ro/arena/).