La final lunii februarie, Senatul UNITER a primit o scrisoare plină de emoţie din partea actriței Ilinca Tomoroveanu. După 20 de ani de prezenţă activă, a decis să se retragă din structura de conducere a UNITER. Demnă, dar atât de tristă. „Am fost mulți ani împreună. Am luptat, ne-am certat, ne-am contrazis și ne-am împăcat pentru binele comunității teatrale. Acum sunt obligată să mă retrag, dar puteți să contați pe mine dacă este nevoie.”

Atentă
la fiecare coleg din breaslă, corectă, preocupată de ce se întâmpla în lumea
culturală românească, mereu cu o vorbă bună pe buze, o Doamnă a Teatrului
românesc, o voce cu o tonalitate inconfundabilă, căreia îi vor simţi lipsa
mulţi oameni de teatru și de cultură.

Ilinca Tomoroveanu s-a născut pe 21 august 1941, la
Bucureşti. A studiat la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din
Bucureşti, promoţia 1964, clasa profesor Costache Antoniu, asistent Ion Cojar
și a fost colegă cu Valeria Seciu, Mariana Mihuţ, Ion Caramitru, Rodica
Mandache, Florina Cercel, Ovidiu Iuliu Moldovan, Costel Constantin, Ștefan
Radof, Virgil Ogășanu. A debutat pe scena teatrală în anul 1964, la Teatrul
Naţional Bucureşti în rolul Cristinei
din piesa „Moartea unui artist”, de Horia Lovinescu, în regia lui Horea
Popescu. Cariera ei este legată în totalitate de Teatrul Naţional din Bucureşti,
teatru cu a cărui activitate s-a identificat.

Mărturisea că se simțea apropiată de rolurile Oana din „Apus de soare” de Barbu Ştefănescu Delavrancea, regia
Sică Alexandrescu şi Marietta Sadova (1967), Celesta Finley din „Dulcea pasăre a tinereţii” de Tennessee
Williams, regia Mihai Berechet (1972), Berta
din „Generoasa fundaţie” de Antonio Buero Vallejo, regia Horea Popescu (1978), Florence din „Cavoul de familie” de
Pierre Chesnot, regia Sanda Manu (1980), Nataşa
Golubeva din „Între patru ochi” de Alexandr Ghelman, regia Dan Necşulea
(1983), Clitemnestra din „Trilogia
antică” după Euripide şi Sofocle, regia Andrei Şerban (1990), Doamna
Alving din „Strigoii” de Henrik Ibsen, regia Nicolae Scarlat (1998), Ana Dmitrievna Karenina din „Cadavrul
viu" de Lev N. Tolstoi, regia Gelu Colceag (2001), Irena Romescu din „Jocul ielelor” de Camil Petrescu, regia Claudiu
Goga (2007), Bătrâna din „Avalanşa”
de Tuncer Cücenoğlu, regia Radu Afrim (2010).

A fost nepoata lui Octavian Goga și s-a simțit foarte atașată
de Rășinari, locul unde s-a născut poetul, și pe care îl considera a fi „cel mai frumos de pe lume (...) Livada mea de vișini”. În 1999, pentru a-i păstra vie memoria și opera poetului a
înființat alături de alți descendenți și
de câțiva importanți oameni de cultură din București, Sibiu, Cluj și Rășinari o
Fundație culturală care îi poartă numele lui Octavian Goga, cu sediul la
Rășinari, a cărei președintă de onoare a fost.

Ilinca Tomoroveanu a fost distinsă cu Medalia
Comemorativă Mihai Eminescu (2000) şi decorată cu Ordinul Meritul Cultural în
grad de comandor (2004). Din 2005 a fost director artistic al Teatrului Naţional
din Bucureşti.

Pentru
cei care vor să îşi ia rămas bun, trupul neînsuflețit va fi depus astăzi, 3 mai
la orele 16.30 la Biserica „Izvorul
Tămăduirii” (Biserica Mavrogheni, Str. Monetăriei nr.4, lângă Muzeul Ţăranului
Român), urmând ca sâmbătă la ora 10.00 să ajungă în foaierul Sălii Studio a
Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti. Înmormântarea va avea loc
sâmbătă, 4 mai, la orele 13:30, la Cimitirul Bellu Ortodox.

Uniunea
Teatrală din România își exprimă profundul regret și este alături de familia
actriței. Dumnezeu să o ierte şi să o odihnească!

UNITER

3 mai 2019