Spectacole străine invitate la Festivalul Național de Teatru 2019

Cea de-a 29-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru aduce și anul acesta în Capitală, între 18 şi 27 octombrie 2019, producţii internaţionale de prestigiu, în buna tradiţie de a prezenta mari spectacole ale lumii la Bucureşti în cadrul FNT, iniţiată în 2006 de criticul Marina Constantinescu, în primul mandat de Director al Festivalului.

Spectacolele
străine selecționate de Marina Constantinescu pentru FNT 2019 sunt:

MAY
B

Coregrafia:
Maguy
Marin

Costumele:
Louise Marin

Coproducție:
Compania Maguy Marin și Maison des Arts et de la Culture de Créteil,
Franța

Spectacolul
a fost prezentat în premieră absolută în data de 4 noiembrie
1981, la Théâtre Municipal d’Angers – Franța.

Cu
peste 500 de reprezentații în 25 de ani de succes internațional,
„MAY B”
reprezintă un fenomen rarisim pentru un spectacol de dans
contemporan care se joacă de aproape 40 de ani, în peste 40 de țări
din întreaga lume. Creația celebrei coregrafe Maguy Marin, dincolo
de faptul că este un bestseller
pentru dansul contemporan, se constituie într-un reper istoric, o
saga
tragică a unei umanități înspăimântătoare.
„«May
B» este o bucățică de umanitate: un cor arhaic de personaje
modelate parcă din argilă, martori atemporali ai unei infinite
rătăciri.” – mărturisea
Maguy Marin, adăugând: „La
Maurice Béjart, corpurile erau venerate. Totul era tinerețe,
virtuozitate, sclipire. Mă gândeam ce-o fi cu celelalte corpuri,
împiedicate, împietrite, corpurile stângace care abia reușesc să
se țină pe picioare...”.

Opera
lui Samuel Beckett a inspirat-o pe Maguy Marin să creeze aceste
vieți fisurate care celebrează o formă unică de burlesc
sfâșietor.

Spectacolul
de Teatru-Dans „MAY B”
este programat în FNT miercuri, 23 octombrie, de la ora 21.00, la
Sala Studio a Teatrului Național „I.L.Caragiale”
din București.

În
cadrul FNT 29, longeviva producție scenică a coregrafei Maguy Marin
va fi ilustrată și printr-o expoziție de fotografie cu 22 de
imagini, semnate de Jean Louis Fernandez și Laurence Danière, care
va fi deschisă publicului în perioada 18 – 27 octombrie 2019, în
Foaierul Sălii Studio a Teatrului Național București.

De
asemenea, din dorința de a crea o viziune cât mai cuprinzătoare a
fenomenului pe care acest spectacol-reper al dansului contemporan îl
reprezintă, Festivalul Național de Teatru programează pe 24
octombrie, de la ora 12.00, în HUB FNT, la Sala Mare ARCUB, o
proiecție a filmului semnat de cineastul David Mambouch intitulat
„Maguy Marin – L’urgence d’agir / Nevoia de a acționa”.
Motto-ul de pe afișul peliculei explică pe deplin importanța
acestui eveniment cultural european: „Care este acel moment al
istoriei lumii pe care-l trăim împreună?”

Spectacolul
de Teatru-Dans „MAY B”,
expoziția de fotografie și filmul pe care le veți putea vedea în
această ediție conturează principalul eveniment al Festivalului
Național de Teatru. De altfel, Marina Constantinescu, directorul
Festivalului, a schimbat noua imagine a FNT plecând tocmai de la
acest spectacol pe care l-a văzut în iarna acestui an la Théâtre
de la Ville Paris, cu ocazia sărbătorii a 50 de ani de existență
a instituției. În foaierul prestigiosului teatru putea fi admirată
această expoziție unică de fotografie a artiștilor în procesul
lor de pregătire pentru „MAY
B“. Una dintre fotografii,
realizată de Jean Louis Fernandez, a devenit imaginea FNT 2019,
Marina Constantinescu fiind impresionată de mesajul ei. „A
fost exact ceea ce căutam. «May B» este acel spectacol care
vorbește despre școală, tradiție, model, rigoare. Ceea ce și
teatrul românesc o face cu excelență și în anii de după căderea
cortinei de fier, în libertate”,
spune Marina Constantinescu.

CE
QUE LE JOUR DOIT À LA NUIT /
WHAT THE DAY OWES TO THE NIGHT / CEEA CE ZIUA ÎI DATOREAZĂ NOPȚII

Un
spectacol de: Hervé Koubi

Producător:
Compania Hervé Koubi, Franța

Premiera
absolută: 31 ianuarie 2013, la Pavilion
Noir d’Angelin Preljocaj –
centru de excelență în arta dansului din Aix-en-Provence, Franța.

Creația
coregrafică „Ce que le jour
doit à la nuit” semnată de
Hervé Koubi este un excepțional exemplu de artă dedicată memoriei
ancestrale a omului – ca parte a unei comunități, dar și a
fiecărui individ în parte. Pentru a vorbi despre originile sale
algeriene, coregraful Hervé Koubi – nativ francez – alege
Dansul. Dacă titlul face referire la romanul omonim al Yasminei
Khadra, țesătura artistică pe care coregraful o folosește pentru
a se reconecta la origini revelează accente dinamice tulburătoare,
aflate la intersecția dintre hip-hop,
street-dance
și dans contemporan. Doisprezece dansatori maghrebieni (originari
din Algeria și Burkina Faso) evoluează spectaculos pe scenă. Sub
bagheta lui Koubi – un dirijor ferm care se declară „fratele
lor” – ei conferă o energie extraordinară acestui spectacol
profund, inspirat din pictura orientală sau din filigranurile în
piatră ale arhitecturii islamice. Hervé Koubi își retrasează
propria devenire, o țesătură complexă și plină de noduri
semantice. „Ceea ce ziua îi
datorează nopții” este o
poveste despre rădăcini, legături, timp, umanitate.

„E
ca și cum un orientalist din secolul al 19-lea ar veni în Algeria
pentru a da viață viselor lui. Eu însumi, copil născut în
Franța, descoperindu-mi cu mare întârziere adevăratele origini,
originile părinților mei algerieni prin naștere, am căutat să
dau carne viselor mele”.
– Hervé Koubi

Spectacolul
„Ceea
ce ziua îi datorează nopții”
este programat în FNT vineri, 18 octombrie, de la ora 20.00, la Sala
Mare a Teatrului Național „I.L.Caragiale”
din București.

În
ajunul reprezentației de la București, în data de 17 octombrie,
coregraful Hervé Koubi invită 25 de coregrafi și dansatori români
la o prezentare teoretică a demersului său artistic și la un
exercițiu de lucru asupra unor fragmente din spectacol.

EUGENE
ONEGIN / EVGHENI ONEGHIN

Bazat
pe romanul în versuri de Alexander Pușkin

Coregrafia:
Boris Eifman

Producător:
Eifman Ballet, Saint-Petersbourg, Rusia

Spectacolul
este versiunea dansată a romanului în versuri al lui Alexander
Pușkin, în care Boris Eifman, unul dintre cei mai mari coregrafi
contemporani, numit în New York Post „theatrical magician
extraordinary”, combină elementele dansului clasic și ale celui
modern, într-un univers sonor în care muzica lui Ceaikovski
alternează cu rock-ul lui Alexander Sitkovetski. Versiunea Eifman a
istoriei lui „Evgheni Oneghin” este o ingenioasă și rafinată
interpretare contemporană a cunoscutei intrigi clasice imaginate
acum două secole de inegalabilul Pușkin.

Boris
Eifman este fondatorul și directorul artistic al companiei Eifman
Ballet din Sankt Petersburg, Rusia. Născut în 1946, în Siberia, a
studiat la Conservatorul din Leningrad, apoi la Academia de Balet
Vaganova. Din 1977, anul în care a început să creeze pentru
dansatorii ansamblului său de balet, redenumit ulterior teatru de
balet. Această modificare a numelui reflectă formula esențială a
creațiilor lui Eifman, care urmăresc și reușesc din plin să
transmită, prin limbajul trupului, prin actori, costume, lumini și
decoruri, în care se împletesc tradițiile baletului rus cu
tehnologia modernă, adevărate fluvii de emoții, energii, idei.

„Atunci
când gândesc un balet pornind de la marea literatură, o fac din
dorința de a produce, prin mijloacele artei coregrafice, un impact
emoțional al înțelepciunii și al forței creatoare a marilor
noștri predecesori. Limbajul meu, cel al corpului, cel mai vechi mod
de exprimare, proiectează valori spirituale universale, la care
oricine are acces. Astfel, mă folosesc de o resursă literară
pentru a aduce în atenție problemele cu adevărat importante pentru
contemporanii mei, acelea care pot fi transmise doar prin marea artă
a dansului, cea care poate da expresie misterului spiritului uman.”
– Boris Eifman.

Spectacolul
„Evgheni Oneghin”
este programat în FNT vineri, 25 octombrie, de la ora 21.00, la Sala
Mare a Teatrului Național „I.L.Caragiale” din București.

RICHARD
III SAU DESPRE PUTERE ȘI FORȚA EI DE MANIPULARE

Pentru
prima dată într-un festival, în același decor, două variante de
spectacol teatral aparținând aceluiași creator, realizate pe scene
diferite ale Europei la aproape un an distanță, două trupe
diferite, același concept. Regizorul este Andrei Șerban, iar textul
dramatic este celebrul „Richard
al III-lea” de William
Shakespeare.

Versiunile
scenice aparțin teatrelor„Radnóti
Miklós” din Budapesta,
Ungaria și „Lucia Sturdza
Bulandra” din București.

„Richard
al III-lea aduce la lumină o lume pe care autorul aproape a
fotografiat-o, ca un document al timpului. Dar acest reportaj
minuțios și profund nu e doar politic și social. E o altă oglindă
a sufletului și evidențiază aspecte noi, șocante ale motivelor
care au provocat dezastrul, nu doar pe plan individual, ci al unei
țări ajunse în ruină” –
Andrei Şerban.

III.
RICHARD / RICHARD AL III-LEA –
de William Shakespeare

Traducerea
și adaptarea: István Vas, Andrei Șerban, Daniela Dima

Regia:
Andrei Şerban

Costumele:
Nagy Fruzsina

Light
design: Baumgartner Sándor

Producător:
Teatrul „Radnóti Miklós”
Budapesta, Ungaria

Data
premierei: 17 februarie 2018

Spectacolul
„III. Richard”
al trupei din Budapesta este programat în FNT marți, 22 octombrie,
de la ora 19.00, tot la Sala „Liviu
Ciulei” a Teatrului Bulandra,
București

*

RICHARD
AL III-LEA – de William
Shakespeare

Traducerea
și adaptarea: Daniela Dima

Regia
și decorul: Andrei Şerban

Costumele:
Fruzsina Nagy

Light
design: Andrei Şerban

Producător:
Teatrul „Lucia Sturdza
Bulandra” București

Data
premierei: 15 martie 2019

Spectacolul
„RICHARD AL III-LEA”
al trupei bucureștene este programat în FNT duminică, 20
octombrie, de la ora 19.00, la Sala „Liviu
Ciulei” a Teatrului Bulandra,
București

Cele
două spectacole vor fi urmate de o DEZBATERE provocatoare, plecând
de la subiectul și temele abordate de textul lui Shakespeare și de
regizorul Andrei Șerban, sub numele de „RICHARD
III SAU DESPRE PUTERE ȘI FORȚA EI DE MANIPULARE“,
dezbatere care va avea loc miercuri, 23 octombrie, de la ora 11.30,
la sala „Liviu
Ciulei”
a Teatrului Bulandra din București.

Vor
fi prezenți protagoniști ai celor două companii de teatru (Radnóti
și Bulandra), alături de Andrei Șerban.