Ascultă Radio România Cultural Live

Despre Mihai Viteazul şi intrarea în Alba Iulia, octombrie 1599, de Dan Manolache

20 Octombrie 2018, 06:00

A încerca schiţezi în câteva fraze profilul voievodului Mihai pare dintru început o întreprindere temerară. Ce să spui mai întâi despre o personalitate atât de cunoscută şi atât de …necunoscută, atât de admirată şi atât de controversată? A fost, asta este evident, o personalitate privită cu interes deopotrivă de contemporani şi de cei care i-au urmat. A fost idealizat de Nicolae Bălcescu în cartea sa “Românii supt Mihai voievod Viteazul”, hiperbolizat de George Coşbuc……. „Iar barda-i din stânga ajunge la cer, /Şi vodă-i un munte..”  Regimul communist l-a “criticat” mai întâi că nu s-a sprijinit suficient pe popor, ba chiar prin „legământul lui Mihai” a făcut jocul „boierilor exploatatori” legând şerbii de glie. Treptat, „greşelile ideologice” i-au fost iertate iar vodă a fost prezentat, în stilul bombastic şi gol al epocii, ca fiind primul ctitor de ţară, sau cel mult al doilea după Burebista, strămoşul nesemuitului conducător cu care Providenţa a  binecuvântat România.

      Cum arăta Mihai Viteazul? Desigur cea mai cunoscută imagine este cea din celebra gravură a  lui Aegidius Sadeler. Artistul a înconjurat chipul domnitorului cu un text care îi sintetezizează destinul: „ Mihai voievodul Valahiei strălucit în norocire şi nenorocire şi virtuos în amândouă.” Tot un portret de data aceasta în cuvinte îi consacră un alt contemporan, unul dintre cei mai mari scriitori spanioli, Lope de Vega. El îl descrie ca fiind: „ Furios, lat în spate, înfăţişare şi statură de uriaş, ochi mari, fruntea netedă, păr cârlionţat, nas lung ascuţit, încruntat, cu barba măruntă, oacheş la faţă, bun de picior, straşnic vorbăreţ, iar în atacurile ce le dă cel dintâi se repede şi mai adânc în vălmăşag pătrunde. Nu se rade şi nici nu se sulemeneşte. Nu cunoaşte ce-i olanda, nici parfumurile, iasomie ori vraier, nu caută patul moale. Nici nu mănâncă numai fazan.”

          Care sunt, în esenţă, întrebările pe care şi le-au pus cei care i-au cercetat viaţa şi faptele? În principiu, una singură, din care derivă toate celelelte. Ce gândea Mihai Viteazul? Desigur, răspunsurile nu pot fi decît indirecte.

           S-a considerat Mihai, roman, valah? Aici „da-ul” pare fără dubii de vreme ce contemporanii săi o ştiau. O afirmă, spre exemplu, Michael Eytziniger cel care descrie bătălia de la Şelimbăr (18/ 28 octombrie 1599) şi intrarea învingătorului, câteva zile mai târziu, în cetatea Alba Iulia, într-o cronică tipărită in anul 1600: „ I-a atact pe transilvăneni cu 25 000 de oameni puternic înarmaţi, i-a bătut, i-a risipit şi i-a pus pe fugă. Cele două armate s-au întâlnit dimineaţa la ora 9, măcelul şi hărţuiala au durat 5 ore în care vreme cardinalul (Andrei Bathory) a fost bătut complet. După aceea, voievodul valah, s-a îndreptat spre Alba Iulia şi înainte ca el să ajungă în oraş, locuitorii i-au ieşit în întâmpinare la depărtare de o milă, l-au primit cu multe plecăciuni şi l-au condus spre oraş şi pretutindeni a fost întâmpinat cu bucurie.”

          Cum altfel dacă nu prin conştiinţa că aparţine neamului său am putea explica preocuparea pentru religia ortodoxă a conaţionalilor sustinută atât prin tratatul cu Sigismund Bathory (1595)  şi mai apoi prin actele sale de vremelnic domnitor al Ardealului? Ştim că aşezat ortodoxia transilvană sub autoritatea Mitropoliei muntene, ierarhii ei fiind hirotonisiţi la Târgovişte iar, la Alba Iulia, a zidit un nou lăcaş pentru Mitropolia română a Ardealului şi de asemenea că a dorit şi obţinut privilegii economice pentru clerul orthodox.

     O altă întrebare care naşte şi astăzi controverse, este dacă a dorit şi realizat conştient unirea celor trei ţări române. Cred că un răspus pertinent a dat marele istoric A.D. Xenopol: „ Prin aceasta, Mihai realizase, fie cât numai pentru o clipă unitatea politică a ţărilor române, fapt de o însemnătate nemăsurată, dacă nu ca o încoronare a năzuinţelor trecute…..desigur ca o apucare înainte a ţintei pe care poporul românesc….trebuie să o aibă pentru viitor.”

    Este ţinta pe care „ poprul românesc” a urmărit-o până în 1918. Aici credem că stă imprtanţa „momentului” Mihai Viteazul şi nemurirea lui in istoria românilor. Căci, spune Nicolae Iorga, „ A-l uita pe Mihai Viteazul, acum şi întotdeauna ar fi să ne uităm pe noi înşine, să părăsim memoria noastră.”

       Vom încheia cu o cugetate a lui Mihai Eminescu, care ne învaţă cum trebiue priviţi cei care tratează cu nepermisă uşurinţă.....istoria:

„ Degeaba piticii moderni ar îmbrăca zalele lor mâncate de rugină dacă nu pot umplea sufletele cu smerenia şi credinţa celor vechi.”

Giancarlo Sturloni: ”Adevărata problemă este că am ajuns deja dincolo de limite”
Cronica zilei 19 Ianuarie 2024, 15:03

Giancarlo Sturloni: ”Adevărata problemă este că am ajuns deja dincolo de limite”

”Planeta intoxicată” este titlul cărții asupra căreea ne concentrăm acum, atenția. Apărută în traducere...

Giancarlo Sturloni: ”Adevărata problemă este că am ajuns deja dincolo de limite”
Angela Tomaselli cu opera sa vitală şi seducătoare
Cronica zilei 17 Noiembrie 2023, 14:15

Angela Tomaselli cu opera sa vitală şi seducătoare

Aflată la cumpăna vieții, Angela Tomaselli ne dovedește că renașterea este posibilă și necesară. În personala de la...

Angela Tomaselli cu opera sa vitală şi seducătoare
Adrian Bejan: ”Să faci schimbări care nu reprezintă o rutină va aduce beneficii în viața ta.”
Cronica zilei 10 Noiembrie 2023, 09:39

Adrian Bejan: ”Să faci schimbări care nu reprezintă o rutină va aduce beneficii în viața ta.”

  Apărută la Curtea Veche, cartea lui Adrian Bejan, ”Timp și frumusețe”  ne introduce chiar în...

Adrian Bejan: ”Să faci schimbări care nu reprezintă o rutină va aduce beneficii în viața ta.”
Ipostaze medievale
Cronica zilei 06 Octombrie 2023, 08:00

Ipostaze medievale

Salonul Naţional de Artă Medievală, Ediţia a XIII-a s-a desfăşurat la Sala “Constantin Brâncuşi” de la...

Ipostaze medievale
„Ştim să oferim prietenie?”
Cronica zilei 29 Septembrie 2023, 17:54

„Ştim să oferim prietenie?”

Răsfoind teancul de cărţi pentru copii apărute la Editura Frontiera am regăsit şi recitit de data aceasta, cartea scrisă de...

„Ştim să oferim prietenie?”
”O poveste despre prietenie și speranță”
Cronica zilei 22 Septembrie 2023, 11:35

”O poveste despre prietenie și speranță”

Când am aflat că Andreea Tănăsescu, realizatoare de importante evenimente în care dansul, teatrul și arta...

”O poveste despre prietenie și speranță”
Pro sau contra?
Cronica zilei 15 Septembrie 2023, 08:00

Pro sau contra?

Prin traducerea din limba franceză în română, a Olgăi Ceauşu, ne parvine la Editura Trei, o carte care ne pune...

Pro sau contra?
“Sora mai mică” a Nopţii muzeelor, acum la prima ediţie
Cronica zilei 01 Septembrie 2023, 14:13

“Sora mai mică” a Nopţii muzeelor, acum la prima ediţie

Un nou produs, marcă a Rețelei Naționale a Muzeelor din România ni se oferă începând cu data de 2...

“Sora mai mică” a Nopţii muzeelor, acum la prima ediţie
Ascultă live

Ascultă live

12:00 - 12:30
Vorba de cultură
Ascultă live Radio România Cultural
10:10 - 13:00
PRIETENII DE LA RADIO
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
12:20 - 14:00
VIAȚA LA ȚARĂ
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
11:03 - 15:00
Pulsul Zilei
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru