Cultura la farfurie. De la trufe la pătrunjel hăcuit: O călătorie gastronomică în perioada Unirii Principatelor

Orașul vorbește cu Adriana Sohodoleanu despre gastronomia și cultura culinară din perioada Unirii Principatelor Române (1859), despre transformările sociale și modul în care acestea au modelat identitatea culturală românească, despre ce mâncau moldovenii și muntenii în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Perioada este caracterizată de transformări rapide în societate, inclusiv în obiceiurile culinare. Bucureștiul și Iașiul devin centre de modernizare, reflectate inclusiv în meniurile rafinate ale vremii. Masele boiereaști din Moldova și Țara Românească includeau brânzeturi cu mucegaiuri nobile, trufe, pește variat, legume de calitate, vinuri vechi și prăjituri sofisticate. Hotelurile și restaurantele începeau să atragă protipendada, aducând un stil cosmopolit.

Totuși, aceste experiențe gastronomice urbane nu reflectau întotdeauna realitatea din gospodării.

Scrisă de Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi, cartea „200 de rețete cercate” marchează o revoluție gastronomică. Deși autorii sunt cunoscuți ca oameni de stat, ei considerau gastronomia o parte a civilizației. Limbajul folosit în carte este poetic și specific epocii, cu expresii precum „carnea este grijită” și „petrinjelul este hăcuit”.

“Maria Maurer este prima femeie care tipărește o carte de bucate în Țările Dunărene, cum se mai spunea atunci. Și ea este o doamnă, ceea ce aduce o mare noutate în peisajul epocii la momentul respectiv. Și vine și cu ceva mult mai simplu, pentru că sunt 190 de rețete de bucate, prăjituri, creme, spume, galantine înghețate, dar sunt alese și încercate de o prietenă a tuturor femeilor casnice. Ea vine cu o mâncare simplă, cu o mâncare foarte eficientă. Nu este o bucătărie boierească, ci o bucătărie urbană.”

În perioada post-unire (1865), Cristian Ionnin publică „Bucătăria Română”, marcând integrarea influențelor internaționale în arta culinară românească. Cartea include rețete precum curry, sos Bechamel, blancmange, dar și delicii cosmopolite, reflectând o societate dinamică, în plin proces de modernizare și occidentalizare.

Adriana Sohodoleanu subliniază că gastronomia nu este doar o nevoie de bază, ci și o formă de delectare și de civilizație. Primele cărți de bucate au avut un impact revoluționar, contribuind la modernizarea societății românești și la crearea unei identități culinare distincte. Totodată, ele reflectă contrastele și influențele cosmopolite ale epocii.

Interviu realizat de Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată în fiecare zi de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.