Culise sonore. Dincolo de comori. Claudia Urduzia: „Sunt perioade ale istoriei pe care nu le putem cunoaște decât prin arheologiei”

Arheologia nu înseamnă doar aur, bijuterii și comori spectaculoase. Înseamnă răbdare, documentare minuțioasă și responsabilitatea de a păstra memoria locurilor pentru generațiile viitoare. În dialog cu Oana Ciucă, Claudia Urduzia, arheolog și curator la Muzeul Național Brukenthal, vorbește despre pasiunea care a dus-o spre arheologia medievală, despre emoția primei săpături și despre descoperirile care au marcat-o profesional.

„Cred că pasiunea mea de lungă durată pentru istorie m-a îndrumat în această direcție. Arheologia a venit firesc din această pasiune pentru istorie.”

Există, admite ea, și o aură de exotism în jurul meseriei. Dar realitatea este mult mai complexă și mai puțin spectaculoasă decât își imaginează publicul larg.

„Din afară cred că pare mai exotică decât este și lumea de multe ori întreabă ce-ai mai descoperit interesant”, spune arheologul.

Însă esența muncii nu stă în spectaculos, ci în context.

„Fiecare descoperire arheologică, indiferent de perioadă, indiferent de materialul din care este făcută, fiecare aduce o informație.”

Pentru specialist, un fragment ceramic sau o urmă de stâlp poate valora la fel de mult ca o piesă rară de muzeu, dacă ajută la reconstituirea unei povești mai ample.

După peste 20 de ani de activitate, satisfacția nu vine doar din descoperiri. Vine din fiecare articol publicat, din fiecare expoziție construită, din fiecare poveste spusă publicului.

„Este o mică contribuție la o istorie uriașă, o istorie a orașului, o istorie a Transilvaniei, o istorie a lumii, până la urmă.”