Ilustrată din Amsterdam - De la o simplă piațetă la centrul lumii

Am ajuns în Olanda acum aproape 21 ani. De atunci locuiesc la etajul al 15-lea al unui bloc-turn din portul vechi al capitalei olandeze. Așa cum poate m-ați mai auzit, în fiecare dimineață mă trezesc cu Amsterdamul la picioare. Când mă uit peste oraș, am senzația că totul este posibil. La fel simt și când pășesc în sala mare a Palatului Regal din Piața Dam – sau Sala Cetățeanului, cum este numită –, unde parcă ai la picioare întreaga lume.

Clădirea a fost construită la mijlocul secolului al XVII-lea, secolul de aur al Republicii. Funcția inițială a fost aceea de primărie. Până la ultimul detaliu, această clădire, care în acel moment era cea mai mare din Europa, a fost concepută ca o declarație pentru întreaga lume, o oglindire a tot ce însemna orașul la acea vreme: o mare putere economică, atât pe uscat, cât și pe apă, un important centru financiar și cultural.

După căderea Anversului (1576) – unul dintre cele mai importante orașe comerciale din secolul al XVI-lea –, începe cea mai glorioasă perioadă a Amsterdamului.

Într-un timp foarte scurt, puterea economică a acestei mici localități de pe Amstel crește enorm: devine cel mai important centru pentru comerțul internațional cu cereale, condimente, cacao, sau cherestea, ca să dau doar câteva exemple. Populația crește spectaculos, de la aproximativ 30.000 de locuitori în 1578 la 175.000 la mijlocul secolului al XVII-lea.

Orașul devine un adevărat magnet pentru comercianții imigranți. Înființarea celei mai mari companii comerciale din lume, Compania Indiilor de Est (și mai târziu cea a Indiilor de Vest), duce la apariția primei bănci comerciale și de schimb valutar din lume, dar și a primei burse de mărfuri din lume.

Din punct de vedere cultural, în Amsterdamul secolului al XVII-lea este un schimb continuu de idei și informații, schimb care stimulează piața cărții, precum și dezvoltarea cartografiei. Una dintre cele mai importante tipografii este cea a lui Johan Blaeu, cartograful Companiei Indiilor de Est.

Piața Dam este centrul acestui oraș înfloritor. Aici se adună negustorii – în piață și în jurul ei sunt cele mai importante instituții ale orașului, de la primărie până la bursa de mărfuri.

Cel mai important moment în istoria acestui loc este totuși apariția a ceea ce azi numim Palatul Regal, care atunci era un simplu stadhuis – o primărie.

Arhitectul Jacob van Campen proiectează ceva fără precedent în mica Republică: o clădire mare, impunătoare, mai înaltă decât toate celelalte din jurul pieței Dam. Dimensiunile sale amintesc de cele ale palatelor antice din Roma.

Van Campen se inspiră din arhitectura templului lui Solomon, dar și din Vechiul Testament și operele lui Platon și Vitruvius, care au pledat întotdeauna pentru simetrie și armonie. Cu acest design, Van Campen le conferă primarilor din Amsterdam statutul consulilor romani, iar orașului statutul Romei, ca centru al unui mare imperiu. După cum scrie istoricul Geert Mak: clădirea monumentală „arăta mai mult ca un palat decât ca o casă, mai degrabă ca o reședință pentru regi decât pentru cetățeni”.

Fațada clădirii domină și astăzi piața Dam. Sus, în mijlocul timpanului tronează personificarea Amsterdamului, înconjurată de Neptun, zeul mării, și Nereidele cu ramuri de măslin. Deasupra este Pacea însoțită de Justiție și Prudență. Aflat în faţa clădirii, cetățeanul secolului al XVII-lea va fi fost cu siguranță foarte impresionat – dar ce surpriză odată pășit în interiorul ei!

Elementele clasice și toate personificările fațadei sunt reluate în centrul clădirii, în așa-numita sală a cetățeanului. Van Campen a dat acestui spațiu o formă bazilicală de dimensiuni mari: 34 m lungime și 25 m înălțime. Pentru podea Van Campen a ales faimoasa hartă a lumii, realizată de Johan Blaeu, hartă care evidențiază toate descoperirile expedițiilor maritime olandeze. În centrul acestui microunivers pășea în fiecare zi cel căruia i-a fost destinată clădirea: cetățeanul orașului. Un univers în care totul părea posibil.

Poate fără să își dea seama, arhitectul a prelungit astfel vestita Piață Dam, devenită centrul lumii, și a întărit imaginea de superputere a Amsterdamului. Locuitorii orașului păreau să spună: suntem aici și avem un cuvânt de spus în această lume.