Ilustrată din Amsterdam - Mobilitate urbană

Ce înseamnă mobilitate urbană și cum pot politicile din acest domeniu să remodeleze un oraș?

Invitata mea de astăzi este Ruxandra Aelenei, expertă în mobilitate urbană și lector la Facultatea de Științe (0:08) aplicată de la Universitatea din Amsterdam. Mă simt vinovată că la această întâlnire în Utrecht am mers nu cu trenul, nu cu bicicleta, ci cu autoturismul, ca să vorbim despre un subiect care, de fapt, pledează pentru eliminarea mașinilor din oraș.

Ruxandra, ce înseamnă, de fapt, mobilitate urbană?

Ruxandra Aelenei: „Eu așa văd mobilitatea: un sistem al vaselor de sânge al orașului, ca să zic așa, care ne duce în toate părțile, ne transportă de colo-colo, de acasă la lucru, de acasă la școală și înapoi. Deci mi se pare că este cumva coloana vertebrală a orașelor și, din păcate, termenul, sau, mă rog, domeniul mobilității urbane a apărut foarte recent, deși ne deplasăm de câteva milioane de ani, de fapt. Și mobilitatea este cumva un termen umbrelă care nu se referă doar la trafic, ci se referă în special la oameni, nu are de-a face cu mașini, cu biciclete, cu trotuare, cu beton, ci se referă în special la oameni, la ce au oamenii nevoie pentru a se deplasa, la ce au oamenii nevoie pentru a-și îndeplini dorințele. Deci mobilitatea cumva ne oferă în fiecare zi posibilități sau ni le ia, nu ni le oferă, în funcție, într-adevăr, de cum este organizată și ce se întâmplă în oraș.”

Ruxandra Aelenei la o conferință internațională, Ghent, Belgia, 2024. Fotografie din arhiva personală.

Ai o sarcină destul de dificilă, te întâlnești de cele mai multe ori, probabil, cu actorii politici pe care trebuie să-i convingi că ar trebui să-și schimbe viziunile și să reorganizeze orașele, să le facă mult mai plăcute pentru cetățeni, dar, pe de altă parte, și cetățenii trebuie să audă toate lucrurile acestea. Cum unești cele două părți?

R.A.: „Cred că, de cele mai multe ori, obiectivele sau ambițiile nu sunt diferite, doar că, într-adevăr, modul de comunicare, modul de a vorbi despre lucruri, poate fi foarte diferit și de aici și schisma câteodată între ce vor politicienii, ce vor cetățenii. În final, cred că toată lumea are același scop, într-un fel sau altul: să trăim toți mai bine, să avem o viață mai liniștită, să avem orașe mai frumoase și mai interesante și mai atrăgătoare pentru toată lumea. Nu cred că există vreun politician sau un cetățean care să vrea un oraș mai urât.”

Nu o să spună niciodată așa ceva, dar depinde și ce viziune are un cetățean, care spune <vreau mai multe locuri de parcare, că nu am unde să parcheze în acest oraș, vreau să circul cu autoturismul foarte ușor, să traversez orașul>.

R.A.: „Cred că este important de menționat că aproape nimeni și nici un expert, nici un politician, nimeni nu este împotriva mașinilor. Deci discursul nu este împotriva mașinilor sau autoturismelor proprii. Din păcate, pentru noi toți, autoturismele nu contribuie foarte mult la crearea unor orașe sigure, frumoase, liniștite și așa mai departe. Este imposibil să ne deplasăm toți deodată în același timp cu autoturismul propriu. Nu există spațiu suficient. Autoturismele, încă deși se fac foarte mulți pași, încă poluează, încă fac zgomot. Oamenii trebuie să înțeleagă și ei că într-un oraș nu ești singur. Suntem toți parte dintr-o comunitate, dintr-o societate, de fapt, și trebuie să ne înțelegem cumva nevoile comune, într-un final.”

Cum ar putea un primar, un viitor primar să câștige voturi cu politici de mobilitate urbană?

R.A. „În primul rând, cred că e foarte ușor să câștigi sau să pierzi cu mobilitatea urbană, pentru că mobilitatea urbană este un domeniu foarte politic. Deci, lăsând la o parte partea de planificare, de expertiză și așa mai departe, este un domeniu politic. Deci, absolut tot ce se întâmplă legat de mobilitatea urbană trece printr-un filtru politic. Mă rog, asta are părțile mai puțin plăcute, evident, dar mobilitatea urbană poate fi un instrument politic fără nicio conotație negativă, poate să fie un instrument foarte bun.”

Dar cum îl faci sexy?

R.A.: „Cum îl faci sexy? Cred că este foarte important să vorbești cu oamenii. Este foarte important și pentru primărie, nu doar pentru politicieni, pentru că cu cât oamenii sunt mai informați, cu cât sunt mai implicați, cu cât întrebi mai multă lume ce își dorește, ce vrea, cu atât mai mult o să poți să rezonezi cu mai multă lume. Ca politician reprezinți într-un final pe toată lumea, nu reprezinți doar bicicliști, nu reprezinți doar pietoni, nu reprezinți doar conducători auto. Este important este să vorbești cu mult mai mulți oameni, să întrebi, de exemplu, și tinerii sub 18 ani, ei ce au nevoie, din punct de vedere al mobilității, ei ce își doresc, cum ar vrea să meargă la școală, vor să stea în mașina părinților în fiecare zi? Poate nu vor. La fel, persoane în vârstă, care nu mai au cum să conducă un autoturism. Deci, cred că cel mai important este, într-adevăr, să ai o înțelegere mult mai profundă legată de ceea ce este nevoie pentru un grup mult mai mare, nu doar pentru cei care strigă cel mai tare și cei care sunt cei mai ușor de auzit.

Ruxandra Aelenei la lucru cu elevi din Sibiu. Fotografie din arhiva personală.

În anumite orașe, cred că și în România începe să se întâmple, știu că, într-adevăr, pentru multe proiecte începe să se facă o consultare, mai mult decât doar trimitem o hârtie sau punem pe un site undeva ascuns un anunț și sperăm ca nimeni să nu ne contacteze, cu speranța ca nimeni cumva să nu-l vadă și să întrebe ceva. Din nou, pentru orice politician și pentru orice primărie, într-un final, un cetățean informat sau un cetățean care înțelege lucrurile în alt mod este un plus categoric.

De asta cred că informația este foarte importantă. Şi pentru primăriile de aici, din Olanda este mult mai ușor să promoveze sau să împingă un proiect dacă cetățenii care stau pe o stradă sau într-un cartier înțeleg despre ce este vorba și nu doar sunt puși în fața faptului împlinit, vă place, nu vă place, să fiți sănătoși, că noi oricum o să facem. E un soi - că tot vorbim de mobilitate - de un trafic în două direcții. Primăria trebuie să-și dorească chestia asta și trebuie să fie pro activă. Un cetățean care înțelege proiectul respectiv e un punct câștigat, într-adevăr, un avantaj. Și invers: cetățenii ar trebui, într-adevăr, să fie poate și alții implicați, nu doar cei care deja strigă cel mai tare, că atunci nu poți să aștepți că se va schimba ceva dacă tu nu ești auzit.”

Ascultați dialogul integral în podcastul Ilustrată din Amsterdam

Autor: Claudia Marcu