Mihnea Măruță: „Noi, părinții și bunicii acestor generații, trebuie să devenim ambasadori ai realității, să-i ținem cât mai mult cu mintea în lumea reală”
15 Ianuarie 2025, 11:12
Ce transformări aduce în cultură frecventarea online-ului? Există o cultură, o subcultură specifică mediului online? Vorbim așadar despre cultură, cultură națională și online, astăzi, la Orașul vorbește. Și despre tineri și generația de mâine.
Orașul vorbește despre relația delicată dintre mediul online și accesul la cultură cu Mihnea Măruță, autorul cărții „Identitatea virtuală. Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare”.
În interviul acordat Dariei Ghiu, Mihnea Măruță subliniază trei desprinderi care se produc în mințile copiilor de când ei petrec uneori 8 sau 9 sau 10 ore pe zi în rețelele de socializare: desprinderea de tradiții, deconectarea de la actualitate și de comunitatea locală și, ultima și, poate, cea mai importantă, desprinderea de limba națională.
„Prima desprindere este cea de tradiții, pentru că în mințile lor se nasc două feluri de rupturi. O ruptură temporală între informațiile pe care le aud la școală și informațiile care le parvin din rețea și o ruptură care de spectaculozitate între subiectele pe care le ei aud în viața reală și subiectele care sunt virale în rețea. Deci, forma în care ei percep și în care le sunt livrate produsele culturale este atât de dinamică și de seducătoare în rețea și este atât de creatoare de dependență, încât tot ceea ce înseamnă tradiție, canon și cultură clasică, formatul lecțiilor de la școală, li se pare foarte plictisitor.”(Mihnea Măruță)
„A doua mutație se referă la conectarea la actualitatea internă. Acești copii și adolescent, petrecând zeci de ore săptămânal în rețea, sunt mai atenți și știu mai multe despre ceea ce se întâmplă în Statele Unite, în Europa Occidentală, în Japonia sau în Coreea de Sud, decât despre ceea ce se petrece în România. O să știe mai degrabă despre incendiile din California decât cine e primul ministru al României.” (Mihnea Măruță)
”Și a treia și poate cea mai gravă este desprinderea de limba națională. Ei vorbesc, mai ales dacă trăiesc în marile orașe, vorbesc din ce în ce mai puțin și din ce în ce mai prost limba română. Datorită faptului că ceea ce le parvine din rețea este mult mai seducător, mult mai atrăgător, limba engleză, dar și chineza, japoneza, coreeana, li se par mult mai seducătoare. Și asta duce la nașterea unui întreg limbaj diferit de ceea ce folosim noi, bătrânii.” (Mihnea Măruță)
Și care este atunci viitorul culturii și cât de diferit va arăta ea? Răspunsul nu îl știm, dar este clar că rolul nostru este foarte important:
„Noi, părinții și bunicii acestor generații, trebuie să devenim ambasadori ai realității. Să-i ținem cât mai mult cu mintea în lumea reală. Tendința este ca ei să se scufunde în mediul virtual 7, 8, 9, 10 ore pe zi. Noi trebuie să fim ambasadori ai realității, să le spunem că viața va fi și cu suferință, că viața va fi și cu responsabilități, pentru că tendința acestor generații este să se refugieze din calea răului în mediul virtual. Li se pare că acolo sunt la adăpost de orice înseamnă rău, suferință, anxietate și așa mai departe. Pericolul major este ca ei să se refugieze cu totul în mediul virtual și să aibă un șoc uriaș în momentul în care vor descoperi că realitatea nu este la fel.” (Mihnea Măruță)
Interviu realizat de Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată în fiecare zi de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.
