Singurul manuscris semnat de Vivaldi, păstrat în Veneția și alte comori ascunse în Conservatorul de Muzică Benedetto Marcello din Veneția

La câțiva pași de celebrul Ponte dell’Accademia, în inima Veneției, se află Palazzo Pisani — cea mai mare clădire istorică de pe uscat a orașului și gazda Conservatorului de Muzică Benedetto Marcello. Aici, într-un spațiu încărcat de istorie și armonii, funcționează Biblioteca Conservatorului, o comoară a patrimoniului muzical european.

Daria Ghiu a stat de vorbă cu profesorul Paolo Da Col, directorul instituției, despre istoria bibliotecii, manuscrisele rare pe care le adăpostește și provocările de a proteja cultura muzicală într-un oraș care trăiește la limita apei.

Biblioteca a fost înființată în 1876, odată cu nașterea unui liceu muzical la inițiativa unui grup de pasionați.

„A apărut odată cu fondarea liceului Societatea Muzicală, care era un grup de amatori ai muzicii care, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, au decis să înființeze un institut de educație muzicală la Veneția. Inițial a fost rezultatul donaților acestor amatory ai muzicii. Ei adunaseră de-a lungul timpului partituri și lucrări, chiar din secole anterioare, într-un oraș precum Veneția, oraș cu o istorie muzicală glorioasă și foarte importantă.”

Veneția, oraș cu o tradiție muzicală glorioasă, atrăgea încă din secolele XVII-XVIII călători dornici să asculte muzică interpretată de orchestre feminine, o raritate la acea vreme. Biblioteca s-a dezvoltat în paralel cu evoluția liceului, care a devenit conservator în 1940, sub conducerea compozitorului Gian Francesco Malipiero.

Printre cele mai prețioase comori ale bibliotecii se află și singurul manuscris semnat de Vivaldi păstrat în Veneția, o arie din serenada Sovente il Sole. Biblioteca intenționează să-l expună publicului în cadrul Muzeului Instrumentelor Muzicale, pe care dorește să-l redeschidă în viitorul apropiat.

„Avem și alte colecții valoroase, precum fondul Justinian, provenind de la o familie nobilă venețiană, donat tot prin intermediul lui Malipiero. În anii ‘70 a fost achiziționat și fondul lui Fausto Torrefranca, primul profesor de muzicologie din Italia, bibliotecar la Napoli și la Milano, colecționar. Acest fond conține, printre altele, un codex din secolul al XVII-lea și un document rar, celebra Lamento d’ Arianna de Monteverdi, din opera Arianna, astăzi pierdută, cu excepția acestui fragment. Mai avem, de asemenea, în bibliotecă autograful lui Franz Liszt, două versiuni ale piesei La lugubre gondola sau Traur gondol, dedicate lui Ugo Bassani, cu scrisul de mână a lui Franz Liszt.”

De cinci ani, Paolo Da Col și colega sa Silvia Urbani aduc o nouă viață bibliotecii, deschizând-o spre public, muzicieni și cercetători.

„Suntem aici de 5 ani și am descoperit lucruri care nu fuseseră încă valorizate. Am organizat o zi de studiu cu contrabasiști și muzicologi de la British Library. De asemenea, facem videoclipuri cu interpretări ale pieselor din bibliotecă și o inițiativă numită Carta Canta, în care punem în valoare comori din colecțiile noastre, inclusiv manuscrisele lui Liszt.”

Interviu realizat de Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată în fiecare zi de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.