„Vârsta nu mai reprezintă un număr, ci mai degrabă un nou capitol în viață”, psihoterapeuta Yolanda Crețescu

Ziua Internațională a persoanelor vârstnice, marcată pe 1 octombrie, aduce în atenție o temă rar discutată, dar esențială: ce înseamnă să fii vârstnic astăzi și cum putem transforma această etapă a vieții într-o sursă de libertate, înțelepciune și redescoperire personală. Psihoterapeuta Yolanda Crețescu subliniază, în dialog cu Daria Ghiu, că nu cifrele din buletin definesc bătrânețea, ci felul în care alegem să ne raportăm la schimbările inevitabile.

„A fi vârstnic nu începe la 60 sau 65 de ani, ci atunci când simți că un capitol ți se închide și altul se deschide. Poate, uneori ne pleacă copiii de acasă sau ne pensionăm. Sau de ce nu, găsim, poate, mai mult timp pentru noi, pentru plăcerile amânate, pentru un plan de viață pe care, poate, din tinerețe ni-l dorim. Și atunci, la această vârstă, ritmul vieții ni se schimbă.”

Pentru mulți, vârsta matură vine cu provocări: schimbarea rolului profesional, responsabilitatea față de părinți și copii deopotrivă sau teama de inutilitate. Crețescu numește această etapă „generația sandwich”, prinsă între grija pentru cei mai în vârstă și sprijinul pentru cei mai tineri.

„Sentimentul de inutilitate sau teama de a nu deveni o povară este una dintre cele mai mari frici la această vârstă.”

Dar dincolo de pierderi, există și câștiguri. Vârsta aduce libertatea de a explora noi pasiuni, de a învăța, de a crea și de a trăi conform propriilor alegeri. Este, „a doua primăvară”, momentul perfect pentru a începe un business, pentru a descoperi o pasiune sau pentru a cultiva prietenii autentice.

Yolanda Crețescu respinge stereotipurile legate de vârstă, insistând că tehnologia, voluntariatul, arta sau chiar învățarea unei limbi străine sunt modalități prin care mintea rămâne vie și curioasă.

„Să învățăm tot timpul ceva, pentru că dacă am trăit o viață tumultoasă profesional și încetăm să îi mai dăm creierului hrană, atunci nu o să-i fie bine. Este important să folosim aplicații tehnologice, să învățăm poate să dansăm, să cântăm, să pictăm, poate chiar să învățăm o limbă străină sau câteva cuvinte noi în limba țării pe care o să o vizităm, pentru că așa creierul nostru rămâne viu și curios. El nu îmbătrânește, el doar își pierde din abilități.”

Interviu realizat de Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată în fiecare zi de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.