Daniela Rei Vișan în dialog cu Ovidiu Popa-Velea
10 Martie 2024, 20:36
” E adevărat, suntem ceea ce mâncăm. Dar nu pe de-a întregul adevărat. Suntem și mâncarea pe care o dorim și n-o putem mânca. Suntem pe veci ființe flămânde. De aceea la masa de Paști mâncarea era amestecată cu ierburi amare...Și noi ne amestecăm mâncarea cu cuvinte(...) Iar trupul nostru, această mică bucătărie, se umple de mâncăruri ce nu vor fi niciodată gătite în bucătăria dinafară : visele...Trupul e o bucătărie utopică...Visele sunt lucrul după care tânjește trupul și, totuși ele nu pot fi mâncate. (...) Visele nu sunt făcute din idei. Ele sunt făcute din imagini.(...) Pe măsură ce mâncau pâine și beau vin, ucenicii își aduceau aminte de o față...”
Rubem A. Alves, Cartea cuvintelor bune de mâncat sau Bucătăria ca parobolă teologică, Editura Deisis, Sibiu 1998
Duminică 10 martie 2024 de la ora 18.00 vă propunem la Radio România Cultural o reîntâlnire cu domnul doctor Ovidiu Popa-Velea Conferențiar la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, psihoterapeut acreditat, licențiat în Psihologie –Universitatea București, Fullbright Alumns la New School University, New York. Punctul de plecare al dialogului nostru l-a constituit și de această dată volumul ” Comunicare. Comunicare medicală” apărut la Editura Universitară Carol Davila din București în anul 2023, volum despre care am mai discutat și asupra căruia vom mai reveni întrucât propune publicului mai multe teme extrem de importante privind comunicarea interumană. Într-o perioadă în care mulți semeni de-ai noștri se raportează mai mult la comunitățile virtuale, redescoperirea dialogului direct, ochi în ochi, suflet lângă suflet necesită un proces de învățare. Această deformare a comunicării interumane s-a fost accentuat în perioada pandemiei, când s-a modificat semnificativ modul de raportare al oamenilor la ceilalți semeni, la instituțiile statului, la Biserică, dar mai ales la propria familie și la cercul restrâns de prieteni.
Poate că una din cele mai grave consecințe ale pandemiei este legată de perceperea aproapelui nostru ca pe un posibil vector de îmbolnăvire. Gesturile obișnuite pe care le aveam în trecut sunt încă evitate, chiar dacă, oficial, pandemia s-a încheiat.
Social-media a avut un rol complex și perfid în toată această perioadă. Deși a suplinit parțial comunicarea vie, reală, a creat false universuri de referință, devenind mediul de propagare rapidă a discursului de tip hate speech, a informațiilor false, a opiniilor medicale formulate apăsat de persoane fără pregătire de specialitate. Poate că unul din cele mai periculoase fenomene pe care le-a declanșat pandemia este reprezentată de fenomenul de dependență față de aceste informații alimentate periodic, uneori în avalanșă, chiar dacă adeseori nu sunt respectate nici cele mai elementare reguli etice. Din acest motiv pseudovalorile promovate uneori prin acest tip de canale de comunicare derutează, determină false orizonturi de așteptare, modifică și chiar deformează comportamentul multor persoane al căror nivel insuficient de educație a lăsat o arie imensă de vulnerabilități intelectuale și sufletești.
Relația medic-pacient a căpătat un spectru mai larg de nuanțe, de la încredere și recunoștință, până la un anumit nivel de oboseală sau superficialitate. Mulți dintre noi consideră că pot să-și neglijeze sănătatea ani la rând prin tot felul de excese și că ar fi de datoria medicului să i-o redea rapid, complet, automat. Puțini sunt cei care conștientizează faptul că lupta cu boala, cu durerea sau cu frica este o luptă care se duce în echipă și că rezultatul acesteia depinde de perseverența, disciplina, încrederea pe care o avem .
Cum să comunicăm corect cu cei de lângă noi, cum să cerem ajutorul atunci când avem nevoie, cum să respectăm vulnerabilitatea sau durerea celor aflați în suferință, vom discuta duminică 10 martie 2024 de la ora 18.00 alături de domnul doctor Ovidiu Popa-Velea.
O emisiune de Daniela Rei Vișan
