Noi apariții în colecția „Historia” a Editurii Polirom

>> În librării

• Armand Goșu, Între Napoleon și Alexandru I. Contextul internațional al anexării Basarabiei

Ediţia a II‑a, revăzută şi adăugită

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia.

• ***, Monarhia Habsburgică (1848-1918). Volumul III. Problema națională

Ediţie în limba română coordonată şi îngrijită de Rudolf Gräf • Traducere de Iosif Marin Balog, Loránd Mádly, Raluca Nelepcu, Dana Stanciu-Păscărița și Nicolae Teșculă • Coeditare cu Academia Română, Centrul de Studii Transilvane

O sinteză în șase volume a monumentalei lucrări Die Habsburgermonarchie 1848‑1918, editată de Comisia pentru Istoria Monarhiei Austro-Ungare din cadrul Academiei de Științe a Austriei

„Dacă, începând cu anul 1918, în Europa Centrală centrul de greutate s-a deplasat din ce în ce mai mult în direcția statului național, acest obiectiv a fost totuși departe de a fi realizat. Este însă foarte posibil să ne gândim la un viitor nu foarte îndepărtat în care conceptul extensiv de stat al naționalităților îl înlocuiește pe cel de stat național. Deși marile traiectorii ale dezvoltării par de nestăvilit pe termen lung, omului îi este dat să stabilească, prin implicare personală, dacă procesul istoric va duce prin pustiul de beton al totalitarismului sau prin peisajul pluralismului.” (Robert A. Kann)

• Niall Ferguson, Marele Război. 1914-1918

Traducere de Ioana Aneci

Specialist în istorie modernă și istorie economică, Niall Ferguson face aici istoria Primului Război Mondial, încercând să-i determine cauzele și să-i explice întreaga desfășurare și consecințele pe care le-a avut. De la factorii care au provocat prăbușirea ordinii europene în 1914 la panorama războiului și chiar la evoluția pe care acesta ar fi putut-o avea dacă, de exemplu, Marea Britanie sau SUA nu ar fi intrat în război, Ferguson face o analiză detaliată pe parcursul căreia demontează mitul inevitabilității Primului Război Mondial. Critică atât politica Germaniei, cât și pe cea a Marii Britanii din epocă și ilustrează impactul funest al celei din urmă asupra istoriei europene ulterioare, punând într-o nouă lumină problema datoriilor de război.

• Orlando Figes, Europenii. Trei vieți și formarea unei culturi cosmopolite în Europa secolului al XIX-lea

Traducere de Lucia Popovici

Pornind de la un număr uriaș de documente, scrisori și alte materiale din arhive, bine-cunoscutul istoric Orlando Figes face o analiză a Europei în ansamblu și a culturii europene așa cum s-a configurat ea în secolul al XIX-lea, ajungînd să se impună ca unic model în întreaga lume. În stilul său de mare povestitor, Figes reconstituie destine diverse pentru a recompune lumea culturală europeană de secol XIX. În centru se află acum trei personaje care, prin nenumăratele lor legături, conduc spre toate mișcările și personalitățile culturale ale epocii: Pauline Viardot, mezzosoprană și compozitoare, Louis Viardot, critic de artă, director de teatru și jurnalist, și celebrul scriitor rus Ivan Turgheniev.

• Douglas A. Howard, O istorie a Imperiului Otoman

Traducere de Irina Vainovski‑Mihai şi Adina Avramescu

O istorie exhaustivă acoperind peste șase secole, de la fondarea Imperiului Otoman în Eurasia postmongolă până după Primul Război Mondial, când s‑a semnat ultimul tratat de pace și s‑au consfințit hotarele Turciei moderne sub Kemal Atatürk, acest volum ne arată ce a fost, cum s‑a format și cum s‑a destrămat Imperiul Otoman. Accesibil și bine organizat, cu numeroase ilustrații, volumul tratează nu doar istoria politică a imperiului, începând cu sultanul și curtea lui, ci și istoria lui economică, religioasă, culturală și mai ales socială, cu viața elitelor, dar și a oamenilor de rând, în capitală, ca și în provincii.

• John Lewis Gaddis, Războiul Rece. Înțelegerile, spionii, minciunile, adevărul

Traducere de Diana Ţuţuianu

După încheierea, în 1945, a celui de-al Doilea Război Mondial, a început o nouă confruntare, de o natură şi o amploare fără precedent, pe care George Orwell o va numi Războiul Rece: din 1947 pînă la căderea Zidului Berlinului (1989) şi apoi a Uniunii Sovietice (1991), lumea va trăi sub ameninţarea unui conflict nuclear. Cercetînd o serie de arhive deschise de curînd şi apelînd la numeroase mărturii şi volume de memorii, John Lewis Gaddis analizează în profunzime desfăşurarea, dar şi cauzele declanşării unor evenimente care au marcat a doua jumătate a secolului XX. Într-o sinteză remarcabilă, Gaddis readuce la viaţă toate episoadele importante ale unei epoci care, mai mult decît oricare alta, a modelat configuraţia geopolitică a lumii de azi.

>> În curând, în librării:

Niall Ferguson, Războiul Lumii. Epoca urii

Traducere de Alina Predescu

Lumea părea stabilă și relativ pașnică la începutul secolului XX, care avea să se dovedească a fi de departe cel mai violent și mai înfiorător din istorie. Majoritatea societăților au fost înghițite de conflicte fanatice, genocide și totalitarisme de la izbucnirea Primului Război Mondial până la sfârșitul Războiului Rece. Dată fiind istoria sângeroasă a acestui veac, îngrijorarea cu privire la posibilitatea repetării ei astăzi a devenit o preocupare majoră pentru istorici și analiștii politici. Niall Ferguson face o radiografie a cauzelor care au dus la instaurarea terorii în secolul trecut, o veritabilă epocă a urii, în multe privințe fără echivalent în istoria omenirii, ce a schimbat radical fața lumii și a marcat declinul Occidentului.

• ***, Monarhia Habsburgică (1848-1918). Volumul IV. Problema confesională

Ediție în limba română coordonată și îngrijită de Rudolf Gräf Traducere de Mircea‑Gheorghe Abrudan, Ioana Florea și Loránd Mádly

Coeditare cu Academia Română, Centrul de Studii Transilvane

O sinteză în șase volume a monumentalei lucrări Die Habsburgermonarchie 1848‑1918, editată de Comisia pentru Istoria Monarhiei Austro‑Ungare din cadrul Academiei de Științe a Austriei „Textele aduc o contribuție esențială la cunoașterea monarhiei dunărene și mai ales la evidențierea efectelor de durată ale stăpânirii austriece în provinciile românești sau la detalierea relațiilor dintre Regatul României și Imperiul Habsburgic sau (între 1867 și 1918) cel Austro‑Ungar. Viziunile reputaților istorici ai vremii vor putea fi de acum coroborate mai ușor cu cercetările și concluziile specialiștilor din România, îmbunătățind astfel fresca reconstituirii trecutului comun european, în spiritul adevărului omenește posibil, mereu perfectibil.” (Ioan-Aurel Pop)

• David Graeber, David Wengrow, Zorii tuturor lucrurilor. O nouă istorie a omenirii

Traducere de Miruna Munteanu

De secole ne tot spunem o poveste foarte simplistă despre originile societăților umane și ale inegalităților sociale: în cea mai mare parte a existenței lor pe acest pământ, oamenii au trăit în mici cete de vânători-culegători. Apoi au intrat în scenă agricultura și, odată cu ea, proprietatea privată. În cele din urmă s-au născut orașele, marcând nu doar apariția civilizației, ci și a războaielor, birocrației, patriarhatului și sclaviei. Dar această poveste ridică o problemă serioasă: e falsă. David Graeber și David Wengrow și-au propus să „pună bazele unei noi istorii a lumii”. O carte monumentală de o amploare intelectuală formidabilă, care vă va schimba definitiv percepția asupra istoriei omenirii.

• A.J.P. Taylor, Originile celui de-al Doilea Război Mondial

Ediția a II-a • Traducere și note de Lucian Leuștean • Postfață de I. Ciupercă

În această lucrare controversată și provocatoare, A.J.P. Taylor se întreabă dacă Hitler și-a propus în mod deliberat să pornească un război. Iar concluzia la care ajunge pare să fie paradoxală: evidențiind resentimentele, suspiciunile și tensiunile internaționale create de condițiile încheierii primei conflagrații mondiale, autorul demonstrează că vina declanșării celui de-al Doilea Război Mondial aparține tuturor. Mai mult, departe de a fi premeditat, războiul izbucnit în 1939 a fost o tragică eroare și rezultatul unor gafe diplomatice de ambele părți.

„Hitler a reprezentat un puternic element dinamic, dar a fost combustibilul pentru un motor existent. A fost, în parte, creația Versailles-ului, în parte creația ideilor comune ale Europei contemporane. Mai mult decât orice, a fost creația istoriei germane și a prezentului german. Hitler a fost placa de rezonanță pentru națiunea germană.” (A.J.P. Taylor)

• Brendan Simms, Hitler: doar lumea era de ajuns. O biografie

Traducere de Andrei Pogăciaș

Cea mai recentă biografie a lui Hitler, scrisă de un reputat istoric specializat în Germania și Marea Britanie, abordează viața și destinul politic ale celebrului dictator dintr-un unghi diferit, cu accent pe sursele și tradițiile care i-au hrănit ideile și pe modul cum s-au născut aceste idei și cum i-au ghidat acțiunile criminale. Înțelegem astfel că Hitler reflecta în bună măsură în gândirea sa mai vechile concepții paranoice ale geopoliticii germane și vedem totodată într-o altă lumină diferitele obsesii ale politicii sale, precum ostilitatea față de Statele Unite și faptul că le considera cea mai mare amenințare pentru Germania, mai mare chiar și decât cea reprezentată de Uniunea Sovietică.