Papagalul mut - Istorii aproape adevărate despre un spion aproape uitat, în premieră la TNB!
07 Decembrie 2018, 15:17
Unul din cei mai cunoscuţi regizori români de film, multi-premiatul Nae Caranfil, după trei decenii de la debutul său în cinematografie, se află, la acest final de 2018 în pragul unui îndrăzneţ demers teatral. Ne amintim că, la începutul carierei sale, regizorul a montat câteva spectacole pe scene din Bucureşti şi Piatra Neamţ, iar acum este la prima colaborare cu Teatrul Naţional din Bucureşti. Invitat cu un proiect personal, semnează scenariul şi regia uneia dintre cele mai savuroase poveşti despre diplomaţie, politică, spionaj şi alcov, într-un melanj comic surprinzător.
Papagalul mut - Istorii aproape adevărate despre un spion aproape uitat, piesă în două acte de Nae Caranfil, este o poveste incredibilă, dar reală, având în centru una dintre cele mai enigmatice şi fascinante figuri ale secolului al XVIII-lea. Pe numele său adevărat Charles-Geneviève-Louis-Auguste-André-Thimothée d’Eon de Beaumont, spionul travestit Charles d’Eon/ Lia de Beaumont, cunoscut în istorie drept Cavalerul d’Eon, a trăit jumătate din viaţă ca femeie. Mai exact, 33 de ani din viaţă i-a trăit travestit în femeie şi alţi 49 ca bărbat, derutând lumea, intrigând-o, seducând-o şi obţinând aproape întotdeuna avantaje personale cât se poate de substanţiale. Fiinţă ambivalentă, trădător uneori, alteori sălbatic, dar credincios regelui său Ludovic al XV-lea, el a intrat în legendă ca primul dintre agenţii secreţi ai istoriei Franţei.
Un spectacol cu personaje şi fapte istorice reale, plin de haz, farmec, îndrăzneală, despre intrigi politice şi amoroase, desfăşurate la una dintre cele mai extravagante curţi imperiale ale lumii, cea a Rusiei din timpul ţarinei Elisabeta I, fiică a lui Petru cel Mare și împărăteasă a Rusiei între 1741 – 1762.
La Sala Studio, în scenografia barocă a lui Dragoş Buhagiar, Nae Caranfil aduce în scenă o lume pendulând într-un joc permanent şi periculos, între adevăr şi minciună.
În distribuţia spectacolului : Vlad Logigan şi Claudiu Bleonţ – în rolurile principale, alături de Miruna Bilei, Raluca Petra, Mihai Calotă, Eduard Cîrlan, Magda Catone, Tomi Cristin, Marius Rizea, Alexandru Georgescu, Dragoş Stemate, Eduard Adam, Cosmin Dominte, Axel Moustache, Dragoş Dumitru, Mihai Munteniţă, Daniel Badale. Coregrafia este semnată de Florin Fieroiu. Luptele scenice: Ionuţ Deliu. Muzica live: Trio Mirea.
Artist rafinat, pe care nu o dată publicul şi criticii l-au putut admira în dublă calitate, de scenarist şi regizor, în timp ce juriile de specialitate i-au răsplătit talentul la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale, Nae Caranfil este autorul filmelor E pericoloso sporgersi, Asfalt Tango, Dolce far niente, Filantropica, Restul e tăcere, Closer to the Moon, 6,9 pe scara Richter, care i-au adus recunoaşterea internaţional încă de la debut, menţinută constant prin realizările ulterioare.
Avanpremiere sunt programate pe 8 şi 9 decembrie. Premiera oficială: 12 decembrie. Următoarea reprezentaţie, ultima din 2018, este programată pe 13 decembrie. Spectacolul se reia joi, 10 ianuarie 2019. Toate aceste spectacole încep la ora 19.00, la Sala Studio.
Nae Caranfil s-a născut în 1960 la București.
Este absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, secția Regie Film, promoția 1984. Filmul său de student, Frumos e înseptembrie la Veneția, câștigă premii în țară și în străinătate (București, Tours, Torino). După câțiva ani în care exersează regia de teatru prin câteva puneri în scenă în București și Piatra Neamț, pleacă la Bruxelles pentru a urma Programul Scenariștilor Europeni din cadrul FEMI (Flemish European Media Institute) și elaborează, de-a lungul anului 1988, scenariul ce va deveni, aproape 20 de ani mai târziu (2007) filmul Restul e tăcere.
Între 1989 și 1991 scrie scenarii pentru casa de producție franceză Compagnie des Images. În 1992 realizează primul său lung-metraj, E pericoloso sporgersi, o coproducție franco-română prezentată la Cannes în 1993, în secțiunea Quinzaine des Réalisateurs, și premiată ulterior în festivaluri la Montpellier, Bratislava sau La Baule. Continuă cu Asfalt Tango(1995), o altă comedie franco-română având-o pe Charlotte Rampling cap de afiș. Al treilea său lung-metraj este coproducția franco-italo-belgiană Dolce far niente (1998) cu Giancarlo Giannini, François Cluzet și Marguerita Buy în distribuție (Premiul pentru Scenariu la Namur în 1998 și participare în competiția oficială la Karlovy Vary în 1999). Filantropica (2002) este încă o colaborare româno-franceză, o comedie neagră ce obține Premiul Publicului la Festivalul Internațional de Film de la Paris și numeroase alte premii la Wiesbaden, Mons, Wurtzburg, Bratislava, Newport Beach și Atena, precum și un important succes de public și de critică în țară.
Scenariul Restul e tăcere a câștigat, de-a lungul timpului, Marele Premiu pentru Scenariu la Festivalul Internațional de Film de la Paris 1995 si Premiul 2 în Hartly & Merrill International Scriptwriting Competition, Hollywood 1999. Filmul a fost prezentat în avanpremieră la Cluj în cadrul TIFF (Festivalul Internațional de FilmTransilvania) în 2007 și a închis competiția oficială la Locarno în același an. A câștigat, deasemenea, nouă Premii GOPO, incluzând Premiul pentru Cel Mai Bun Film al anului. A fost propunerea României pentru Premiile Oscar 2009.
În 2014 lansează Closer to the Moon, cu un casting anglo-american condus de Vera Farmiga, Mark Strong si Harry Lloyd. Filmul este realizat în limba engleză și a deschis festivalul Making Waves de la Lincoln Center, New York, cu câteva luni înainte. Este recompensat cu alte nouă Premii GOPO, inclusiv pentru Cel Mai Bun Film al anului.
Ultima sa producție este 6,9 pe scara Richter, la care semnează, pe lângă scenario și regie, muzica și versurile numerelor de „musical” din film. Prezentat în deschidere la TIFF 2016. Premiera a avut loc la începutul anului 2017. Câștigător a șase Premii GOPO.
