Ștefan Hepites, vizionarul care a pus România pe harta seismologiei mondiale

Ștefan Hepites este, fără discuție, unul dintre acei puțini oameni de știință care au reușit să lase o amprentă profundă asupra mai multor domenii.

Dr. fiz. Mircea Radulian, cercetător științific la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului de la Măgurele (https://www.infp.ro/) și membru corespondent al Academiei Române face portretul lui Ștefan Hepites ca seismolog și punctează contribuțiile acestuia pentru seismologia românească, dar și pentru integrarea acesteia în circuitul științific internațional.

Foto - Monitorizarea macroseismică din România

Primele buletine seismice ale României, buletine care conţin macroseismele simţite în ţara noastră începând din anul 1883.

Pentru perioada 1883–1906 au fost publicate 13 volume, cuprinse în Analele Institutului Astronomic Român sub titlul „Materiale pentru seismografia României”

Sursa - Mircea Radulian, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, prezentarea „Ștefan Hepites deschizător de drum în cercetarea seismologică din România”, Academia Română, 20 februarie 2026

„Hepites a fost o personalitate multilaterală, și seismologii sunt la fel de impresionați de ceea ce a făcut în domeniul seismologiei, nu numai în domeniul meteorologiei”, spune Mircea Radulian.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Hepites era deja preocupat de organizarea cercetării seismice, într-o perioadă în care domeniul era abia la început.

„În 1893 a realizat primul catalog de cutremure, în 1895 a înființat prima stație seismică din România, iar în 1901 serviciul român de seismologie.”

Prin Ștefan Hepites, România a fost prezentă la masa marilor decizii științifice.

„A participat la conferința de la Berlin din 1895, unde s-a pus problema înființării unei societăți internaționale de seismologie.”

Mai mult, a fost membru al primei organizații internaționale de profil – International Permanent Commission for Earthquake Research.

Momentul de consacrare vine la începutul secolului XX: „La conferințele de la Strasbourg, din 1901 și 1903, s-a definitivat structura Asociației Seismologice Internaționale, iar Hepites a fost printre semnatarii din cele 18 state fondatoare. Putem spune că a fost cu adevărat un promotor al cercetărilor în seismologie la nivel mondial.”

Ștefan Hepites a fost și extrem de riguros în activitatea sa.

„M-a impresionat foarte mult cu câtă rigoare și cu câtă atenție pentru detalii lucra”, spune Mircea Radulian.

Hepites publica anual, în Analele Academiei Române, date meteorologice și seismice colectate dintr-o rețea de sute de stații. Această muncă are valoare și astăzi:

„Noi folosim aceste informații pentru a recalcula cutremurele istorice.”

Mai mult, meteorologii pot reconstrui clima de acum peste o sută de ani pe baza arhivelor create de Hepites.

Hepites a fost și un excelent organizator. După cutremurul din Bulgaria din 1892, resimțit și în România, „a reușit să convingă autoritățile să finanțeze primele instrumente seismologice pentru stația din București”, mai spune Mircea Radulian.

„Cred că e bine ca omul de știință să fie și un bun manager.”

Povestea lui Ștefan Hepites este și o lecție despre utilitatea științei.

„Știința dă soluții care pot fi extrem de utile, dar trebuie să existe interacțiune cu oamenii de știință.”

Moștenirea lui Hepites rămâne extrem de actuală: rigoare, viziune pe termen lung și capacitatea de a transforma datele în cunoaștere utilă societății. Într-o lume marcată de riscuri naturale și schimbări accelerate, această lecție pare mai necesară ca oricând.

1889: Înființarea stației seismice Filaret - București. Primele instrumente de măsură seismice: două seismoscoape Brassart instalate la Filaret - București (clădirea Bosianu din Parcul Carol).

Sursa - Mircea Radulian, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, prezentarea „Ștefan Hepites deschizător de drum în cercetarea seismologică din România”, Academia Română, 20 februarie 2026