ILUSTRATE DIN CUBA  - Fortăreaţa Castillo del Morro

Fortăreaţa Castillo de los Tres Reyes Magos del Morro (Castelul celor Trei Regi Magi din Morro) este o construcţie care marchează silueta oraşului Havana şi cu puternica lumină a farului său le arată drumul navigatorilor şi trecătorilor. Iar marea, văzând că forţa ei imperioasă nu reuşeşte să clintească din loc castelul, se mulţumeşte să îl mângâie cu valuri capricioase, care se lovesc de el necontenit.

​* * *

Dar nu doar valurile mângâie Castelul El Morro, ci şi privirile visătoare ale celor care vin seara pe promenada maritimă Malecón, pentru a ţese poveşti ori pentru a găsi posibile răspunsuri, aşezaţi pe zidul digului, sub strălucirea clarului de lună sau la lumina impunătorului far, care dă întotdeauna un sentiment de statornicie. Acestea sunt însă gânduri ce aparţin prezentului, deoarece temeliile Castelului El Morro, construit pe o înălţime stâncoasă („morro”) la intrarea în golf, s-au pus din cu totul alte motive. A fost construit din raţiuni esenţiale ce vizau apărarea oraşului, iar aceste lucruri s-au întâmplat cu atât de mult timp în urmă, într-un trecut atât de îndepărtat, încât cubanezii, referindu-se la cineva foarte în vârstă, folosesc pe bună dreptate expresia: „Este mai bătrân decât El Morro”.

​* * *

De la începutul secolului al XVI-lea, portul Havana găzduia navele care veneau pe ruta de navigaţie şi comerț a vechiului Canal Bahamas. Din anul 1541, aici era locul unde se întâlneau flotele din Tierra Firme şi Noua Spanie. Poziţia sa geografică şi condiţiile climatice şi topografice ofereau un loc sigur de unde navele încărcate de comori aduse din diferitele vice-regate să se întoarcă, bine păzite, în Spania. Aşadar, anual, în portul Havanei se adunau bogăţii, atrăgând privirile lacome ale multor corsari şi piraţi care cutreierau Marea Caraibilor şi care au atacat oraşul în repetate rânduri.

În luna martie a anului 1538, un decret regal îi poruncea guvernatorului de atunci al Cubei, Hernando de Soto, să construiască o fortăreaţă în Havana. Din acel moment, deşi nu s-a fortificat imediat, înălţimea promontoriului a început fie apreciată din punct de vedere tactic şi strategic, căpătând importanţă pentru apărarea oraşului. La jumătatea secolului al XVI-lea s-a construit un turn de lemn care mai târziu, în 1563, a fost înlocuit de o primă construcţie zidită care să servească drept turn de veghe.

Construcţia fortăreţei Castillo del Morro a început în anul 1589, sub conducerea inginerului militar italian Battista Antonelli, însă din cauza dificultăților economice şi a discuţiilor survenite între guvernatorii Cubei şi Antonelli însuşi lucrările s-au prelungit, durând încă ani buni din secolul al XVII-lea.

​* * *

Castelul celor Trei Regi Magi din Morro a primit acest nume, pe de o parte pentru a-i evoca pe Magii de la Răsărit şi, pe de altă parte, pentru că se află pe o porţiune de teren înaltă, stâncoasă, abruptă, izolată şi pe malul mării. Printr-un decret regal din data 10 decembrie 1588, regele Filip al II-lea indica numele pe care trebuia să-l poarte această fortăreaţă şi Castelul San Salvador de la Punta. Iar mai târziu, un alt document regal, din 20 martie 1614, preciza că în primăvara aceluiaşi an capela Castelului El Morro a fost terminată, iar în altarul acesteia era reprezentată „...adorarea Regilor Magi, cărora le era închinat castelul.”

​* * *

Planul fortăreţei El Morro este un poligon neregulat adaptat în mod riguros formei stâncii pe care se înalţă, lucru care a favorizat caracterul defensiv pe care îl avea la vremea respectivă. Este inaccesibil, la o înălţime care depăşeşte în multe locuri 18 metri (60 picioare), totul fiind rocă dură. Şi, după cum ne spune istoria, în anul 1762, când Havana a fost ocupată de către englezi, fortăreaţa El Morro, comandată de comandorul Luis de Velasco, a rezistat din răsputeri timp de câteva săptămâni asediului trupelor britanice formate din armată şi marină. În cele din urmă asediatorii au reuşit să intre, dar numai după ce au făcut să explodeze o mină sub zidurile fortăreţei, care a rămas foarte deteriorată în urma acestor lupte.

Un an mai târziu, în 1763, Castelul El Morro a fost reconstruit sub conducerea inginerilor Silvestre Abarca şi Agustin Crame, fiind adăugate două bastioane, un şanţ de apărare adânc, rezervoare de apă, cazărmi, temniţe şi magazii, ţinându-se cont de caracteristicile neregulate ale terenului pe care a fost ridicat.

​* * *

Şi încă un lucru mai trebuie precizat: fortăreaţa El Morro a constituit principalul sistem defensiv al portului Havana până la ridicarea celeilalte fortăreţe, San Carlos de la Cabaña, la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Mulţi ani după terminarea fortăreței El Morro, acesteia i-a fost adăugat un far realizat iniţial din piatră şi mortar, care folosea lemne drept combustibil.

În anul 1845, în locul farului despre care am pomenit, a fost ridicat altul, din piatră de construcţie fasonată. Datorită locului înalt pe care a fost clădit, farul ajunge la 45 de metri deasupra nivelului mării. Electrificat în anul 1945, este acelaşi far pe care îl admirăm astăzi şi care le arată drumul navigatorilor şi trecătorilor ce se apropie de golf. Mai mult decât atât, astăzi farul fortăreţei Castillo del Morro este, la nivel internaţional, una dintre cele mai cunoscute imagini ale Havanei.

Din anul 1986, după ce a început restaurarea fortăreţei El Morro, aceasta a devenit, alături de fortăreaţa San Carlos de la Cabaña, parte componentă a Parcului Istoric Militar Morro-Cabaña. De atunci încoace, El Morro reprezintă un loc de intensă activitate, sălile sale funcţionând ca spaţii de expoziţii unde se desfăşoară în permanență o animată viaţă culturală. Există chiar şi două restaurante, astfel încât vizitatorii, pe lângă plăcerea de a admira extraordinara panoramă a litoralului Havanei, să aibă şi posibilitatea de a cunoaşte tradiţiile culinare cubaneze.

Realizat de Esther Reyes Corría - RADIO TAÍNO

(traducere – Diana-Maria Şincai)