Ascultă Radio România Cultural Live

Bucovina, pământ românesc, de Georgeta Filitti

08 Octombrie 2018, 09:14

Cu excepția Belgiei și a Franței de Nord, puține regiuni din Europa au fost mai chinuite ca Bucovina, în timpul primului război mondial. A fost de trei ori ocupată de ruși și de tot atâtea ori reocupată de austrieci. Figura sinistră care n-a cruțat niciodată poporul român de toate rechizițiile, umilințele și extorsiunile rămâne șeful jandarmeriei, supranumit ”tatăl spânzurătorilor”, colonelul Fischer. După fiecare revenire a austriecilor, acesta declara dușmănos că nu recunoaște în Bucovina decât ”germani, evrei și… trădători”. Furia colonelului era justificată de trezirea la viață politică a românilor. Intelectuali, meșteșugari de tot felul, țărani se refugiaseră pe alte pământuri românești, în Basarabia sau în Vechiul Regat, unde duceau o propagandă susținută privind drepturile lor naționale.
Deviza Austriei fusese totdeauna Divide et impera – dezbină și stăpânește. În Bucovina, locuită la nord de ruteni, la sud de români, autoritățile vieneze încurajau aberant constituirea unui stat ucrainean. Un istoric de mai târziu avea să spună că în actele de stare civilă ale istoriei acest stat trebuia trecut la rubrica celor născute moarte. Acum, în anii războiului, rațiunea care impunea susținerea ucrainenilor era una singură: foamea. Mănoasele câmpii locuite de ucraineni ar fi trebuit să asigure în continuare în primul rând aprovizionarea capitalei. Carpatorusia, unită cu Bucovina, urma ”să fie vândută pentru mâncare”, scria Ion Nistor.


Bucovina, pământ românesc, fusese desprinsă samavolnic din trupul Moldovei, în 1775, printr-un aranjament austro-turc. Acum, în 1918, trebuia să revină în hotarele firești. În acest sens, deputații români din Reichsrat au constituit cu Consiliu Național format din 50 de persoane. Acesta urma să decidă statutul viitor al provinciei. O propagandă bine articulată se făcea prin ”Glasul Bucovinei”, editat între alții de Sextil Pușcariu. În editorialul numărului 1, intitulat Ce vrem, se spunea: ”Vrem să rămânem români pe pământul strămoșesc…, nu mai vrem să cerșim de la nimeni drepturile care ni se cuvin…, pretindem ca împreună cu frații noștri din Transilvania și Ungaria să ne plăsmuim viitorul care ne convine nouă în cadrul românismului”.


La 27 octombrie, la Cernăuți, Adunarea Constituantă a elaborat o moțiune privind unirea Bucovinei cu celelalte țări românești, într-un stat național unitar. În fruntea Adunării ajunge Iancu Flondor. Dar ucrainenii și rutenii, susținuți de administrația chesaro-crăiască, provoacă dezordini în asemenea măsură încât noua conducere a provinciei se vede silită să ceară ajutor armat regatului român. Astfel generalul Zadik, în fruntea a 3000 de infanteriști, intră în provincie; fusese precedat de anunțul proclamațiilor aruncate din avion. La 9 noiembrie era primit la Palatul Național din Cernăuți de guvernatorul Iancu Flondor.


Entuziasmul românilor bucovinenei și ajutorul armat din regat nu era însă suficient. Opțiunea românilor trebuia tradusă într-un act justificativ din punct de vedere juridic și având acceptul naționalităților conlocuitoare ale provinciei. La 28 noiembrie, Consiliul Național, completat cu 12 membri dintre refugiați, cu participarea unor reprezentanți ai naționalităților, decide unirea cu regatul român. Adunarea, transformată în congres general, s-a ținut în palatul metropolitan, sub președinția lui Iancu Flondor. Delegații s-au pronunțat ”pentru unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu regatul României”.


Credibilitatea acestei hotărâri a fost sporită de adeziunea polonezilor și a germanilor trăitori în Bucovine. Stanislas Kwiatkowski, în numele conaționalilor săi, ”avangardă spre Orient a poporului polonez”, afirma explicit ”recunoașterea dreptului imprescriptibil al românilor asupra Bucovinei”. Și Alois Lebouton se pronunță în același sens, convins ”că se va ține seama de drepturile popoarelor neromâne care locuiesc în țară și singur principiul dreptului și al justiției va decide în toate împrejurările”.
O delegație de bucovineni a dus Regelui Ferdinand la Iași actul unirii. Decretul lege consfințind această hotărâre a congresului bucovinean a fost semnat la București, la 18 decembrie. Doi fruntași bucovineni, Ion Nistor și Iancu Flondor intrau ca miniștri fără portofoliu în guvernul român.
Unirea Bucovinei cu patria mamă era fapt împlinit iar Carpații ” nu mai erau hotar de țară”, cum scria Gheorghe Ghibănescu, vrednicul istoric moldovean.

Povestile Unirii 10 Decembrie 2018, 10:51

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti

Prinsă în vârtejul războiului, monarhia austro-ungară se destramă rapid. Manifestul imperial privind integritatea țărilor...

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 03 Decembrie 2018, 10:48

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti

Doi ani de zile au îndurat locuitorii capitalei rigorile regimului de ocupație. Și e greu de spus ce a fost mai chinuitor:...

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Noiembrie 2018, 10:33

Mama Regina, de Georgeta Filitti

La câteva luni doar de la declanșarea, în iulie 1916, a Primului Război Mondial, principesa moștenitoare Maria devenea Regina...

Mama Regina, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Noiembrie 2018, 10:31

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti

Luna noiembrie începe la București în mod surprinzător: nemții sunt în derută, francezii nu vor să-i înlocuiască așteptând ca...

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 08 Noiembrie 2018, 10:26

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti

Felul cum ardelenii au reacționat în noiembrie 1918, în condiții de război, cu Ungaria bolșevizată și o propagandă maghiară...

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 01 Noiembrie 2018, 10:20

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti

O poveste începută în iulie 1918 se încheie acum, în luna noiembrie. E vorba de comunizarea Ungariei sub dictatura...

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Octombrie 2018, 09:31

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti

În momente de răscruce în Transilvania, apoi în România Mare, a existat, vreme de mai bine de 50 de ani o voce categorică,...

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Octombrie 2018, 09:26

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti

Între sechelele primului război mondial, soarta tezaurului românesc rămâne una dintre cele mai dureroase din istoria noastră....

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti
Ascultă live

Ascultă live

22:00 - 23:25
Teatrul Național Radiofonic
Ascultă live Radio România Cultural
22:10 - 22:35
AGENDA GLOBALĂ
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
22:00 - 23:00
Folcloria
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
21:00 - 23:00
Pop Star
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru