Ascultă Radio România Cultural Live

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti

10 Decembrie 2018, 10:51

Prinsă în vârtejul războiului, monarhia austro-ungară se destramă rapid. Manifestul imperial privind integritatea țărilor Coroanei și armonia între naționalități, în așteptarea rezolvării marilor probleme, rămâne fără ecou. Motivația contelui Tisza e simplă retorică: n-am pierdut războiul, în sensul că nu l-am putut continua, dar l-am pierdut fiindcă proporția de forțe nu ne lasă să sperăm în victorie! Românii, adunați în număr mare la Oradea, își spun limpede punctul de vedere prin glasul deputatului lor în parlamentul de la Budapesta, dr. Alexandru Vaida Voevod. La 18 octombrie 1918 acesta argumenta astfel: situația creată de război îndreptățește pretențiile seculare ale națiunii române. Este un drept firesc ca fiecare popor să-și determine liber destinul (drept recunoscut de înșiși conducătorii Ungariei, asociați la cererea de armistițiu a monarhiei). În aceste împrejurări, românii vor să-și determine forma de organizare statală fără imixtiuni din afară. Partidul Național român nu recunoaște parlamentului și guvernului maghiar calitatea de a reprezenta națiunea română la viitorul congres de pace de la Paris. Interesele românilor vor fi de aici înainte susținute de emisarii Adunării lor naționale. Hotărârile luate de alți factori se consideră nule și ”lipsite de orice putere de constrângere”.


Declarația din parlament a fost urmată de instrucțiuni precise de acțiune, adresate în numele Partidului Național Român și a Consiliului Național Român. Ele erau difuzate prin foile românești Drapelul, Gazeta de Bucovina, Adevărul, Poporul român. Punctul central privea crearea de secții ale Consiliului la nivel comunal, ”pentru asigurarea liniștei, a siguranței vieții și averii”. Era imperios necesar să nu apară manifestări potrivnice (jafuri, omoruri, brutalități față de neromâni), în așa fel încât adversarii de ieri să ajungă din acuzați acuzatori. Abia Congresul Național Român avea să stabilească vinovățiile, să disculpe sau nu pe cei implicați în dispute.


La Praga, cehii procedaseră într-un fel asemănător. Se constituise statul cehoslovac, prin Comitetul național ceh.


Între timp, Ungaria închide granița cu Austria, are un guvern meteoric Wekerle, apoi altul condus de Karoly. La Budapesta izbucnise revoluția bolșevică. Contele Tisza e ucis și guvernul dispune explicit separarea de Viena. Mai mult, trupele maghiare depun armele pe toate fronturile; vor începe tratative cu dușmanul dar Ungaria învinsă are o ultimă pretenție: să fie ocupată de trupe anglo franceze. E o rugăminte pe care evoluția ulterioară a evenimentelor nu o va îndeplini. Oskar Jaszi, ministrul naționalităților în guvernul maghiar, face o declarație de bun simț: ”Problema naționalităților nu e exclusiv ungurească ci una general europeană și avem toate motivele să cerem rezolvarea ei în mod internațional”.


În așteptarea păcii generale, lucrurile încep să se limpezească în spațiul românesc. Guvernul Marghiloman nu se mai bucură de încrederea Regelui, fiind înlocuit de cel condus de generalul Coandă. Legislația votată până atunci e declarată caducă, armata e mobilizată din nou și misiunea militară franceză de sub conducerea generalului Berthelot revine în țară.

Optimismul începea să pună stăpânire pe români. Gh. Ghibănescu scria: ” Nu mai sunt Carpații hotar de țară, sunt ai noștri cu tot ce au ei în pântecele lor, pe crestele lor, în văile lor – vrednici fi-vom să-i păstrăm ca să fie numai ai noștri”.


Iar I.G.Duca, ministrul liberal, trăgea o concluzie valabilă și azi: ”Omenirea a ajuns în acea fază a evoluției ei în care libertatea naționalităților se impune cu aceiași superioară necesitate cu care acum un secol – aluzie la Revoluția franceză – s-a impus lumii triumful libertății individuale. Orice încercare de a sta în calea acestei evoluții este zadarnică. Ea trebuie să fie spulberată de atotputernicia cerințelor moderne”. Iar pentru ce avea să se întâmple curând, destrămarea unor imperii și constituirea statelor succesorale, el explica, lapidar, în articolul Finis Austriae: ”In vremurile noastre de intensă democratizare, statele care nu erau întemeiate pe principiul naționalităților, pe unitatea etnică a fiecărui popor erau osândite pieirii”.


În toamnă anului 1918 asemenea gânduri stăruiau în mințile mai tuturor românilor.

Povestile Unirii 03 Decembrie 2018, 10:48

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti

Doi ani de zile au îndurat locuitorii capitalei rigorile regimului de ocupație. Și e greu de spus ce a fost mai chinuitor:...

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Noiembrie 2018, 10:33

Mama Regina, de Georgeta Filitti

La câteva luni doar de la declanșarea, în iulie 1916, a Primului Război Mondial, principesa moștenitoare Maria devenea Regina...

Mama Regina, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Noiembrie 2018, 10:31

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti

Luna noiembrie începe la București în mod surprinzător: nemții sunt în derută, francezii nu vor să-i înlocuiască așteptând ca...

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 08 Noiembrie 2018, 10:26

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti

Felul cum ardelenii au reacționat în noiembrie 1918, în condiții de război, cu Ungaria bolșevizată și o propagandă maghiară...

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 01 Noiembrie 2018, 10:20

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti

O poveste începută în iulie 1918 se încheie acum, în luna noiembrie. E vorba de comunizarea Ungariei sub dictatura...

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Octombrie 2018, 09:31

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti

În momente de răscruce în Transilvania, apoi în România Mare, a existat, vreme de mai bine de 50 de ani o voce categorică,...

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Octombrie 2018, 09:26

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti

Între sechelele primului război mondial, soarta tezaurului românesc rămâne una dintre cele mai dureroase din istoria noastră....

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 08 Octombrie 2018, 09:14

Bucovina, pământ românesc, de Georgeta Filitti

Cu excepția Belgiei și a Franței de Nord, puține regiuni din Europa au fost mai chinuite ca Bucovina, în timpul primului...

Bucovina, pământ românesc, de Georgeta Filitti
Ascultă live

Ascultă live

04:30 - 05:00
Discuri de cinci stele (reluare)
Ascultă live Radio România Cultural
04:05 - 04:53
100% MUZICĂ
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
04:00 - 05:00
Français 4
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
00:00 - 06:00
PROGRAM MUZICAL NOCTURN
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
00:00 - 06:00
Transilvania by night
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru