Ascultă Radio România Cultural Live

Perspective sumbre, de Georgeta Filitti

15 Martie 2018, 06:00

Unul din cele mai cumplite momente din istoria României a fost încheierea tratatului de pace cu Puterile Centrale din primăvara anului 1918. Adevărat Diktat, acesta însemna anularea statalității noastre. Din fericire a fost materializat doar în parte căci sorții războiului s-au întors mai apoi în favoarea Antantei. Dar primejdia pe lângă care am trecut trebuie rememorată. Astfel, armata era redusă la efectivele din vreme de pace; întregul material de război era trecut în zona de ocupație, sub pază germană. Se păstrau 4 divizii în Basarabia – ca o recunoaștere indirectă a apartenenței provinciei la statul român. Pe durata tratatului, România era în stare de război cu Centralii. În acest sens, 6 divizii germane rămâneau, pe durată nedeterminată, ”pentru exploatare economică”. Poșta, telegraful, căile ferate, circulația monetară, întregul sistem bancar erau sub autoritate germană. Rechizițiile de la populația civilă aveau să continue, așa cum se procedase încă din decembrie 1916. Pentru întreținerea armatei din Basarabia, România trebuia să asigure 700 de milioane de lei anual, mai mult decât bugetul antebelic. Dunărea devenea fluviu exclusiv al Centralilor, vasele românești și cele ale puterilor occidentale, comerciale și militare, erau oprite. Toți spionii și trădătorii care se vânduseră Puterilor Centrale erau amnistiați, cu motivația infamă că ”o făcuseră din rațiuni politice”. Școala germană dobândea privilegii largi; concomitent, se interzicea orice reclamă sau solicitare de fonduri prin colectă publică pentru școlile românești. Cererile de naturalizare reciprocă erau permise doar dacă postulantul dovedea că fusese concediat. Era o lovitură dată ardelenilor deoarece nici picior de român regățean nu ceruse vreodată cetățenia austro-ungară.

Ungurii voiau rectificarea frontierei cu România, adică lanțul carpatic trecea în stăpânirea lor, adăugându-i-se o zonă suplimentară de ”apărare etnică”, la sud, colonizată cu grăniceri maghiari. Era vorba de 15 000 km.2, sub forma unei fâșii de 30 km. lățime, cuprinzând orașele Turnu Severin, Sinaia, Târgu Ocna. Erau așa pierdute vârfuri, creste, coame de munți: Parâng, Cozia, Negoiu, Caraiman, Vrancea, Ceahlău, Rarău; județele Suceava și Dorohoi își reduceau suprafața cu o treime. Numai pădurile astfel răpite erau evaluate la 3 miliarde de franci. Estimarea o făcuseră nemții, aliații ungurilor; ei declaraseră cu cinism că, la rându-le, urmau să exploateze România ”până la limita capacității de randament economic”.

Se ”clintea” astfel hotarul statornicit cu vecinii încă de pe vremea lui Neagoe Basarab, șoptea îngrozit, pe patul de moarte, Barbu Ștefănescu Delavrancea.

A treia pasăre răpitoare, și parte în tratat, era Bulgaria. Ea cerea Dobrogea până la Gurile Dunării. Provincia avea o populație de 56% români și 13% bulgari. Toponimia era o treime românească (1260 denumiri de dealuri, văi, ape, păduri) și doar 28 nume bulgărești. De fapt, Dobrogea fusese bizantină, românească (sub Mircea cel Bătrân), turcească și, din 1878, revenise României.

Al patrulea membru al coaliției, Turcia, n-a vrut să rămână mai prejos; cum nu putea pretinde bucăți din Dobrogea legate direct de teritoriul său, a pretins o fâșie în dreptul orașului Adrianopol (luată de bulgari în 1915) și o bucată din Tracia.

Nemții, ”samsari cinstiți”, își păstrau partea leului dar, ca să poată exploata nestingheriți România, au redus considerabil aceste rapturi virtuale. Prețul ”apetitului lor nemăsurat” echivala cu distrugerea țării noastre, transformarea ei în colonie. Cuceritorii instituiau un monopol pentru agricultură, exploatarea pădurilor, a industriei, vămi, afaceri cu devize, devalorizări. Ca o culme a jafului, România trebuia să acopere pagubele aduse chiar de ocupanți, cele provocate societăților germane care din cauza războiului își încetaseră activitatea, ca și întreținerea prizonierilor români din lagărele germane – în total zece miliarde de lei. Pe atunci moneda românească era egală cu francul francez de aur.

Dar socotelile de la masa tratativelor nu s-au potrivit cu realitatea războiului, unde Antanta a preluat, curând, inițiativa.

Povestile Unirii 10 Decembrie 2018, 10:51

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti

Prinsă în vârtejul războiului, monarhia austro-ungară se destramă rapid. Manifestul imperial privind integritatea țărilor...

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 03 Decembrie 2018, 10:48

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti

Doi ani de zile au îndurat locuitorii capitalei rigorile regimului de ocupație. Și e greu de spus ce a fost mai chinuitor:...

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Noiembrie 2018, 10:33

Mama Regina, de Georgeta Filitti

La câteva luni doar de la declanșarea, în iulie 1916, a Primului Război Mondial, principesa moștenitoare Maria devenea Regina...

Mama Regina, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Noiembrie 2018, 10:31

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti

Luna noiembrie începe la București în mod surprinzător: nemții sunt în derută, francezii nu vor să-i înlocuiască așteptând ca...

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 08 Noiembrie 2018, 10:26

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti

Felul cum ardelenii au reacționat în noiembrie 1918, în condiții de război, cu Ungaria bolșevizată și o propagandă maghiară...

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 01 Noiembrie 2018, 10:20

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti

O poveste începută în iulie 1918 se încheie acum, în luna noiembrie. E vorba de comunizarea Ungariei sub dictatura...

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Octombrie 2018, 09:31

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti

În momente de răscruce în Transilvania, apoi în România Mare, a existat, vreme de mai bine de 50 de ani o voce categorică,...

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Octombrie 2018, 09:26

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti

Între sechelele primului război mondial, soarta tezaurului românesc rămâne una dintre cele mai dureroase din istoria noastră....

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti
Ascultă live

Ascultă live

05:00 - 06:00
Teatrul Național Radiofonic - Biografii, memorii
Ascultă live Radio România Cultural
05:00 - 05:05
Ştiri
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
00:00 - 06:00
PROGRAM MUZICAL NOCTURN
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
00:00 - 06:00
Transilvania by night
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru