În ciuda pandemiei și parcă în ciuda artiștilor contemporani care au resimțit dramatic ultimul an și jumătate, piața de artă din România se laudă cu o existență neîntreruptă și chiar cu succese financiare importante. Fie că este vorba de artă europeană, fie de artă veche, piața de artă a înregistrat vânzări importante. Varietatea pieselor și a operelor supuse interesului public a fost extraordinară; de la artă stradală la bijuterii, de la monede la mobilă.

Iată în cele ce urmează câteva exemple care să ilustreze afirmațiile noastre! Nouă piese de grafică semnate Banksy s-au scos la licitație în vara acestui an. Evenimentul a adus pe piața românească de artă ”cele mai reprezentative teme și simboluri ale celui mai cunoscut artist stradal din lume…”.

În licitație a fost prezentă lucrarea „Fetița cu balonul roșu” care ”a fost realizată cu șablon pe fațada unui magazin dintr-un cartier din Londra în 2002, iar ulterior vândută, după ce a fost înlăturată de pe zid, în 2014, pentru suma de 500.000 de lire sterline.”

Alături de alte piese ale lui Bansky precum: „Love is in the air”, „Keep it real”, „Bomb hugger”, „Petrol corupt” sau„Polițistul vesel” s-au mai aflat la acea licitație lucrări realizate de Vincent van Gogh, Picasso, Dali, Magritte, Matisse, Degas și Klimt.

Tot în vara lui 2021,bijuteriile cu renume, poveste și valoare financiară au fost scoase la vânzare. O ”remarcabilă piesă istorică” a fost broșa din aur ce provenea din colecția generalului Mihail Cristodulo Cerchez, eroul de la Grivița, Plevna și Smârdan. Concepută într-un atelier austro-ungar acum mai bine de 120 de ani, broșa spunea povești de meșteșug, artă și viață interesante. De aur alb cu diamante negre sau albe, cu șiraguri de rubine și cu briliante ori anturate cu smaralde, bijuteriile sunt întotdeauna în vogă preferate de femei, dar și de bărbați.

În toamnă, piața de artă a înregistrat alte câteva momente semnificative. „Toamna”, operă a modernului Ștefan Luchian, a avut o estimare surprinzătoare de 200.000-300.000 de euro. Lucrarea realizată la începutul veacului al XX- lea, cu simbolistică Art Nouveau ”face parte dintr-un ansamblu de patru uleiuri, reprezentând alegorii feminine, destinate să decoreze interioarele casei avocatului și omului politic liberal Victor Antonescu, fost ministru de justiție și apoi de finanțe în guvernul Gheorghe Tătărăscu, în colecția căruia rămâne până în 1965”. La aceeași licitație, alte două picturi ale lui Ștefan Luchian, opere de înaltă ținută au fost prezentate iubitorilor de artă : „Crizanteme” (care până în 1919 a fost în colecția criticului de artă Virgil Cioflec, trecând ulterior în colecția dr. Iosif Dona) și pastelul „Casă din Brebu”. Tot în toamnă au fost scoase la vânzare trei dintre cele mai rare monede românești. Una dintre acestea a fost moneda din aur de 100 de lei, bătută în 1940 de Carol al II-lea. O altă raritate mondială prezentată atunci în licitație a fost un exemplar al monedei aniversare emise în anul 2006 de Banca Națională a României, în doar 35 de exemplare. Piesa, celebra 140 de ani de la înființarea Academiei Române și avea un preț de pornire în licitație de 10.000 de euro. Apoi, de mare interes istoric a fost moneda din aur de 20 de lei, bătută în anul 1870, creată în doar 5.000 de exemplare pentru circulație, pe care apărea chipul domnitorului Carol I, viitorul Rege al României . De ce este semnificativă această piesă? Dată fiind suzeranitatea turcească a României în acea vreme, se prevedea ca pe monede să nu se bată chipul domnitorului.

Dragoste de artă, interes pentru piese rare, drag de investiții valoroase? Piața de artă, chiar și în vremuri de criză funcționează bine în România!

Realizatoare Roxana Păsculescu