Charlie’s Angels- alt episod dintr-o franciză care a făcut carieră- de Michaela Platon

Gândit iniţial de Ivan Goff ca o serie cu personaje feminine demne de mişcarea „girl power”, apoi revigorat în 2000 şi 2003 de Joseph McGinty Nichol în două producţii care făceau valuri, iat-o acum pe Elizabeth Banks la cârma scriptului şi filmului care îşi doreşte resuscitarea acestei francize.

Aşa că scenariul virează mai degrabă în zona action movie cu ceva accente de comedie, actriţele din rolurile principale având o chimie considerabilă: Kristin Stewart se reinventează încă o dată în Sabina Wilson cea băieţoasă, abilă şi puternică, Ella Balinska este fosta agentă MI6 migrată cu tot cu know-how-ul de spion în zona privată, iar Naomi Scott este convingătoare în rolul cercetătoarei sclipitoare dar naive şi încrezătoare.

Patrick Stewart pare într-o formă care aproape îi neagă cei 79 de ani şi îl întruchipează pe Bosley-ul primordial, în vreme ce Elizabeth Banks este un alt Bosley- acesta nefiind un nume ci o poziţie în ierarhia firmei Townsend devenită acum globală, în timp ce Charlie îşi păstrează incognito-ul rămânând doar o voce.

Plin de scene de urmărire şi combat bine susţinute, filmul are destulă acţiune cât să-i mulţumească pe iubitorii genului, scenariului lipsindu-i însă un punct focal, predictibilitatea răpindu-i din valoare.

Cu ceva comic de situaţie şi de limbaj grefat pe acţiunea clasică în care o organizaţie are o „cârtiţă” pe care trebuie să o detecteze, filmul este o încercare de a mişca franciza foarte profitabilă de-a lungul vremii, din punctul în care a rămas pe când îngerii erau Cameron Diaz, Drew Barrymore şi Lucy Liu, scenariul nefiind însă capabil să susţină întru totul acest deziderat. Cu toate acestea filmul este un action light cu fete frumoase şi puternice – capabile să îţi ranforseze părerea că având o motivaţie corespunzătoare, sexul îndeobşte numit „slab” – nu mai este chiar aşa, căci fetele domină peisajul şi fac personajele masculine să pară nişte caricaturi.

O menţiune specială pentru fermecătorul Sam Claflin în rolul investitorului simplut şi fără scrupule care crede că banul este totul- şi pentru Djimon Hounsou, un Edgar Bosley care ne demonstrează a poţi fi mare şi într-un rol mic.

Memorabil rămâne însă slalomul pe care acţiunea îl face prin capitalele europene cu imagini minunate şi surprinzătoare susţinute perfect de coloana sonoră originală pe care găsim nume precum Ariana Grande, Miley Cyrus, Lana Del Rey, Donna Summer, Chaka Khan şi Nicky Minaj.

Finalul într-o energie benignă ne reconectează cu personaje mai vechi ale francizei şi lăsa impresia că ar mai putea urma ceva, aşa că vă recomand să rămâneţi până la sfârşitul genericului ca să aflaţi ceea ce nu vă dezvălui acum.

Filmul rulează pe HBO, așadar îl puteți găsi și pe HBO GO.