Dialog diferenţiat

Lista participanților la evenimentulSalonului de artă, secţiunea pictură şi sculpturăorganizat de Filiala Braşov a U:A.P. din România este restrânsă, la doar 19 participanţi: Andrei Negură (invitat special) - Viorica Kovacs Ardeleanu - Gabriela Marica - Manuela Moscal - Octavian Eugen Sassu-Ducşoară - Nicolae Daicu - Daniel Daicu -Constantin Micu - Marian Tofănel - Tănase Mocănescu - Ion Neguș - Ioana Pirău - Magda Vacariu - Lilia Șeremet - Viorica Voicilă - Daniel Roșca - Dumitru Șchiopu - Rosinecz László - Dimény András.

Fotografiile (datorate U.A.P. Braşov) care însoţesc textul nostru confirmă o expoziţie relaxată, aici în spaţiul Galeriei Europe de pe Str. Mureşenilor Nr. 1 -Braşov. Manifestarea însă, trebuie să fie reţinută în calendarul evenimentelor de artă chiar şi numai pentru că mărturiseşte, acum, la începutul anului 2018, coexistenţa în pictura braşoveană, mai ales, dar şi în sculptură, a mai multor stiluri. Fenomenul acesta, în care pe simeze, stiluri de multă vreme împământenite şi cercetări de atelier, recente, cu o notă de prospeţime, inovatoare, merg mână în mână, într-un discurs firesc este de urmărit în toate spaţiile expoziţionale româneşti, atunci când se doreşte a se construi teoretic, la modul profesionist, o imagine de ansamblu.

Acest melanj are o calitate imediată, apreciată de vizitatori. Imposibil, ca privitor, să nu găseşti o punte de comunicare cu această diversitate asumată de Salonul de pictură şi sculptură; în plus, dincolo de varietatea propusă, recunoaştem că fiecare lucrare expusă aici, este rezultatul unui demers, la care, a ajuns cu sinceritate fiecare artist.

Andrei Dimény şi de data aceasta îmi oferă privirea sa dinăuntrul fenomenului braşovean, ca punct de plecare pentru textul meu critic. „În fiece operă de artă plastică regăsim două lumi întrepătrunse: cea a materiei (cu posibilitățile sale, cu organicitatea sau fragmentarismul ei) și cea a ideilor (cu narațiunile, cu perfecțiunile și deviațiile, cu simbolismul ei).” –declară artistul. Cu singurul amedament că, ideea este cea care primează şi care, categoric mobilizează şi materia. Şi că, nu de puţine ori vom observa că acestea două nu reuşesc să se pună de acord. De aici, ajungem uşor să constatăm că dezechilibrul este înţeles de privitor în felul său: lucrarea văzută nu îi place. Când însă, cele două (idee şi materie) sunt pe aceeaşi lungine de undă: “Gradul de coerență dintr-un plan se transmite în mod direct și în celălalt, iar practica artistică ne demonstrează, că opera se închegă, de cele mai multe ori, nu doar dinspre sens către materia sensibilă, ci și invers.”

Într-adevăr, Salonul braşovean ar putea fi receptat din această perspectivă, a comunicării dintre idee şi materie, pe care fiecare artist a reuşit să o ducă la un anumit nivel, în opera propusă spre vizionare. Libertatea participării la Salon obligă însă, foarte mult artistul. Lipsa unei teme constrângătoare, angajează artistul cu mult mai mult faţă de privitor.

Dialogul diferenţiat se impune însă, şi de partea privitorului. Nu poţi declara o astfel de expoziţie ca fiind fericită sau nefericită, fără o argumentaţie riguroasă. Prea adeseori, lumea se pronunţă cu repeziciune şi fără precauţii. Din nou recurgem la texul lui Andrei Dimény: “În cadrul salonului de pictură și sculptură de anul acesta au răspuns la invitație nouăsprezece autori, iar plaja demersurilor oferă două trăsături importante. Mai întâi, este vorba de echilibrul pe care-l afișează fiecare lucrare. Găsim o atenție acordată tehnicii, a compatibilității materialelor care intră în alcătuirea lucrărilor, iar la nivelul sintactic căutarea echilibrului este și mai evidentă: culorile sunt integrate în acorduri sau armonii, contrastele sunt bine susţinute ritmic şi desfăşurate cu măsura ansamblului, detaliile compoziţiilor sunt amplasate în directă relaţie cu formatul ales pentru ele. A doua trăsătură este aura poetică a lor, prezentate într-un mod personal și (în majoritatea cazurilor) un stil matur (adică înglobând termeni stabili şi demersuri consecvente cu sinele fiecăruia).”

Evenimentul face parte dintr-o serie de expoziţii dedicate, rând pe rând, tuturor artelor. O privire corectă a acestor manifestări vizuale ar putea oferi şansa privitorului, de a se poziţiona corect faţă de arta contemporană.

Roxana Păsculescu

 

sursa fotografiilor -U.A.P. Brasov