O expoziție muzeală de anvergură care scoate din depozite piese prețioase, unele dintre ele ne-expuse de multă vreme are datoria științifică și nu doar comercială de a fi urmată de un catalog. Și treaba aceasta, deopotrivă frumoasă ca și necesară se petrece în majoritatea situațiilor, aici, la Muzeul Național de Artă al României.

Dincolo de faptul că obiectele aflate la un moment dat în expunere pot fi văzute de toți cei interesați, iubitori de artă ori cercetători ai ei, viziunea curatorilor este cea care mărturisește demersul expozițional ca și logica asocierii pieselor prezentate.

Expoziția temporară are o deschidere către prezent prin timpul redus oferit privitorilor spre a vedea manifestarea, facilitîndu-le în mod special accesul celor din arealul apropiat instituției organizatoare. Catalogul străbate însă, timpurile și spațiul și prin aceasta, cu mult mai prețios, are un demers atemporal.

Expoziția ”Oglinzile Orientului” are deci și catalog (realizat de specialistele Elena Olariu și Mariana Vida care au coordonat și proiectul expozițional), unul frumos și generos în imagini, cu studii și texte explicative. Pictura și grafica dn colecțiile Muzeului Național de Artă al României 1850-1950 sunt bine puse în valoare într-un circuit în care categoric, asocierile contează și punerea în scenă determină noi și importante semnificații.

Argumentul este semnat de cele două autoare ale expoziției și este urmat de alte trei studii care permit mai buna receptare a fenomenului orientalizant. Elenei Olariu îi aparține textul ”Paradigma artistică a lumii orientale” iar Mariana Vida semnează articolul ”Orient-Teritoriul întâlnirilor memorabile”. Celor două studii le este adăugat un al treilea care întregește fenomenul prin prisma observațiilor Lilianei Chiriac adunate sub titlul– ”Colecționari români de artă orientală la Muzeul Colecțiilor de Artă”.

Dincolo de texte, partea de catalog -dedicată fotografiilor după lucrări, notelor și datelor tehnice sub care sunt cunoscute piesele expuse –este foarte importantă. Fotografiile document servesc oricând ca termen de referință, și alături de articolele deja semnalate pot juca un rol important în alte cercetări și demersuri curatoriale.

Expoziția ”Oglinzile Orientului” oferă mult privitorului, dincolo de numărul mare de obiecte deosebite; pe simeză se împletesc (desigur în planuri diferite) spre exemplu, magia cu realitatea dură a războiului, tradiția secolului al XIX-lea cu inovația veacului al XX-lea.

Expoziția beneficiază de o arhitectură extraordinară (arh. Andreea Pop) din care aici, menționăm doar porțile de factură orientalizantă prin care se face accesul în expoziție.

În plus, instalația ”Nor” (chiar din holul corpului Știrbei al MNAR) a artiștilor Raluca și Matei Arnăutu conferă o prospețime specială evenimentului, sugerând că Orientul este o sursă de inspirație și astăzi pentru artiștii români contemporani.

Roxana Păsculescu, critic de artă