Gaudeamus - Maiorescu, socialiștii și dreptul de vot al femeilor

Criticul de la „Junimea”, om luminat altminteri, era convins că femeile nu trebuie să aibă drept de vot din pricină că sînt mai puțin inteligente decît bărbații. Nu era singurul care avea această convingere. Nu neapărat din cauză că femeile n-ar avea atîta minte decît masculii. La sfîrșitul secolului 19, dar mai ales în primele decade ale secolului 20, chiar și femei celebre erau de părere că dreptul la vot pentru femei și egalitatea constituțională între bărbați și femei erau idei extravagante produse de feministele agitate ale vremii.

Virginia Wolf de pildă era de părere că femeile, care spre deosebire de bărbați, au în fiecare lună probleme cu ciclul lor menstrual, nu pot îndeplini funcții publice ca bărbații, din cauza acestei dependențe fiziologice care le-ar putea altera gîndirea. N-a fost singura. La noi, femeile cu idei conservatoare nici nu voiau să audă că femeile ar putea căpăta drept de vot, chiar dacă nu credeau că genetic ele ar fi mai puțin dotate la cap decît bărbații. Marele paradox în această privință e că britanicii, care s-au lăsat conduși de femei, la tron, nu voiau să le acorde femeilor drept de vot. Francezii, cu eroina lor Ioana, au fost și ei cît se poate de rezervați la acest capitol.

În România primelor decenii ale secolului 20, regina Maria n-a încercat nici măcar să aducă vorba despre votul femeilor. La fel ca multe femei care și-au dovedit utilitatea socială în timpul Primului Război Mondial, regina n-a vrut să ceară totul pentru cele de același sex cu ea din cauză că ea însăși se afla în situația unei femei tolerate politic. Și dacă regele Ferdinand n-ar fi fost mai îngăduitor față de inițiativele ei politice, din înțelepciune sau din slăbiciune, poate că România n-ar fi avut granițele pe care le-a dobîndit dupa Primul Război și nici n-ar fi fost luată în seamă în momentul marii împărțiri a Europei.

Maiorescu, cel în timpul căruia România a luat Cadrilaterul de la bulgari, moare cînd România are de dus lupte diplomatice oentru a-și păstra teritoriile cîștigate sau recîștigate după război. Regina își ia cu sine în turneul ei diplomatic farmecul și energia pentru a-i convinge pe aliați că România trebuie să-și păstreze teritoriile nou cucerite și pentru a dovedi la vîrf că astea erau teritorii românești.

Asta o va face pe regină să-i spună soțului său cî dintr-un rege al unei țări mici a devenit regele unei țări importante în Europa. De ce n-a cerut regina Maria ca femeile să capete drept de vot în România mare? Poate din pricină că ea, cap încoronat, nu voia să marșeze cu socialiștii de la noi și nici nu voia să rimeze cu Rusia revoluției lui Lenin. Căci altfel regina Maria le-a ajutat pe femeile de la noi să-și dobîndească o splendoare patriotică mai ceva decît proclamarea zilei de opt martie ca zi întiernațăională a femeii.

Cristian Teodorescu