O nouă înțelegere a spațiului privat în veacul al XIX-lea

O nouă carte dedicată civilizației românești a apărut la Editura Oscar Print la finalul anului 2019. Lucrarea este semnată de istoricul de artă Elena Olariu și se numește ”Boieri și aristocrați români în secolul al XIX-lea”, cu subtitlul clarificator: Studiu de mentalitate și moravuri în spațiul privat. Cartea se bazează pe o bibliografie complexă care cuprinde: documente de arhivă, amintiri, memorii, jurnale, periodice, cărți de călătorie și multe alte tipuri de izvoare, dincolo de lucrările generale și speciale la care se face referire. Studiul este o parte semnificativă a lucrării de doctorat (acum revizuită și completată) susținută în 2006 de Elena Olariu, și publicată integral la Editura Universității din București. Apropiindu-se de intimitatea existenței umane, autoarea pătrunde într-un univers pe care îl radiografiază din anumite perspective. Așa iau naștere texte precum: Metamorfoza boierimii, Ce constată contemporanii epocii, Condiția femeii, O altfel de identitate masculină, Viața în cuplu.

Referitor la viața privată, descoperim în condiția femeii aspecte importante care îi ofereau acesteia destulă libertate de acțiune. Iată unul dintre acestea: ”După căsătorie, soțul devenea administratorul averii femeii, dar familia nu se bucura decât de veniturile anuale aduse de aceste bunuri.”

Legislația statuează poziția femeii în societate: ”Textele legislației civile confirmă faptul că statutul femeii în secolul trecut nu poate fi separat de grupul familial din care provine. Ea deține a parte a patrimoniului tatălui, prestigiul familiei acestuia, pe care-l transmite urmașilor săi, care au exclusivitate la moștenire, la care se adaugă și o parte a patrimoniului mamei”. Sigur că, odată cu trecerea timpului, poziția femeii în societate se modifică. Ea ”dobândește libertatea de a se mișca în societate, conduce viața mondenă și influențează viața politică....”.

Cartea are ca ilustrație, lucrări semnificative realizate de Theodor Aman, piese care fac parte din patrimoniul Muzeului Municipiului București. Dintre acestea, le semnalăm pe cele care ne plac cel mai mult: Portretul Anei Davila, Două femei privind în revistă, Femeie în vernil, Odaliscă.

Ce și-a dorit cercetătoarea? O aflăm în ultimele rânduri ale lucrării: ”...o istorie mai apropiată de viața cotidiană, o istorie mai realistă....”. A reușit Elena Olariu? Numai parcurgerea cărții –ne răspunde direct la această întrebare.

Roxana Păsculescu