Idei în nocturnă - Pagini de Istorie - Invitat, domnul dr. Vasile Rotaru
28 Martie 2017, 06:00
Marti 28 martie 2017, Radio, Romania Cultural (21.10- 22).
Redactor Dan Manolache.
Caracteristici ale politicii “imperiale” in spatiul sovietic si post-sovietic (1917- 2017). Invitat, domnul dr. Vasile Rotaru, un tânăr expert pe spațiul fost-sovietic, autorul lucrarii „Between Integration and Intervention. Russia and the European‚ “near abroad” after 2009” lansata pe 2 martie 2017 la Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”.
Lucrarea, care analizează politica Rusiei în spațiul ex-sovietic, problematizând motivele anexări Crimeii, implicării Moscovei în războiul din Donbas și a sustenabilității Uniunii Economice Eurasiatice, ne-a oferit ideea de a discuta despre politica nationala a URSS dar si a succesoarei sale, Federatia Rusa de astazi. Vom vorbi despre “tratamentul” aplicat popoarelor din fostul imperiu tarist care si-au ccerit independeta, despre cele aflate sub stapanirea mai mult sau mai putin permanenta a URSS si mai apoi in “vecinatatea apropiata” a Rusiei.
Vom porni fireaste de la Basarabia,de la a carei unire cu Tara se implinesc 99 de ani. Referindu-se la tinutul dintre Prut si Nistru, Mihai Eminescu scria la 7 aprilie 1878: ”Mai vine insa in partea noastra imprejurarea ca acel pamant nu l-am cucerit, n-am alungat pe nimenea din el, ca e bucata din patria noastra straveche, este zestrea impartitului si nenorocitului popor romanesc”. Romanii mai aveau atunci mult de asteptat. Idealul national a putut fi infaptuit decat pe fondul disolutiei imperiului tarist, al confuziei si haosului ce au insotit instaurarea noului regim, a contextului politico- militar al finalului Primului Razboi Mondial. Decisiv a fost insa patriotismul romanilor de pe ambele maluri ale Prutului. Iata doar cateva repere ale situatiei existent atunci
La 2/15 noiembrie 1917, proaspat instalatul guvern bolsevic adopta “Declaratia drepturilor popoarelor din Rusia”, in care este proclamat dreptul la “autodeterminare pana la despartire” pentru popoarele inglobate in defunctul Imperiu al tarilor.
Doua luni mai taziu, in ianuarie 1918, la cel de al III-lea Congres al sovietelor din toata Rusia, intervin….. clarificarile. I.V.Stalin subliniaza in cuvantul sau necesitatea de a interprete notiunea de autodeterminare ca fiind dreptul “maselor muncitoare” nu acela al “burgheziei”. In conceptia lui acest drept trebuie folosit doar in scopul instaurarii socialismului si doar cu acceptul guvernului bolsevic de la Moscova. Semificativa pentru seriozitatea intentiilor democratice ale noii stapaniri de la Kremlin fata de drepturile popoarelor este chiar numirea lui Stalin in fruntea “Comitetului pentru probleme nationale”.
Basarabia a avut sansa ca, la 27 martie 1918, sa- si implineasca destinul si sa se uneasca cu Tara. A lasat in urma “raiul” promis de bolsevici pentru toate popoarele ramase in component URSS. Un “rai” pe care Panait Istrati il infatiseaza in tuse clare in cartea sa “Spovedanie pentru invinsi” : “…..regula generala in URSS. Nicio urma de vointa care sa se manifeste jos. Opresiune sus. Micile guverne regionale nu fac decat sa asculte de Moscova. Tonul politicii in vigoare, strivirea oricarei veleitati de independenta spirituala, de critica adevarata…..Comunismul oficial este o secta”.
Ne propunem asadar sa evocam evenimente intamplate in 1917, dar si politica sovietica fata de Tarile Baltice, Finlanda, Polonia, Romania sau fata de popoarele republicilor unionale. Vom starui de asemenea asupra politicii Rusiei de astazi fata de popoarele aflate in “vecinatatea apropiata” subiect de controverse si ingrijorari.
