Idei in nocturnă. Pagini de Istorie - August, istoria unei sărbători uitate. Adevăruri şi controverse

marţi 20 august 2019, Radio, România Cultural (21.10- 22). 23 August, istoria unei sărbători uitate. Adevăruri şi controverse. Invitat, prof. dr. Cosmin Popa. Realizator, Dan Manolache.

23 august 1989. Aflat la tribuna oficială amenajată în balconul unei clădiri în construcţie ce urma, după cum se spunea, să adăpostească toate muzeele bucureştene, Nicolae Ceauşescu asista la parada dedicată sărbătorii ieşirii României din război, Ziua Naţională a României. Ca de obicei, au trecut prin faţa tribunei unităţi ale forţelor armate, apoi „rânduri, rânduri muncitorii” de la marile întreprinderi ale capitalei portând lozinci şi ovaţionând conducerea de partid şi de stat, care alegorice înfăţişând realizările economiei, sportivi şi în final, fanfara militară. Nimic nu prevestea că se sărbătorea pentru ultima dată ziua de 23 august.

Au trecut trei sferturi de veac.... Astăzi sărbătoarea pare uitată şi chiar semnificaţia istorică a ieşirii României din război este amintită de cele mai multe ori doar ca subiect de controverse.

Ne propunem ca în această seară să vorbim deopotrivă despre evenimentul istoric petrecut în urmă cu 75 de ani, despre importanţa lui în desfăşurarea războiului, despre protagonişti şi profitori, despre anexarea lui de către propaganda comunistă şi istoriografia „epocii de aur”.

Aşadar, la 23 august 1944, în jurul orei 22 şi 25 de minute, Radio Bucureşti transmitea proclamaţia Regelui Mihai I din care cităm un fragment semnificativ: „În ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieţirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi ămediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite.”

A fost o hotărâre care a marcat decisiv atât viitorul ţării, în primul rând tata noastră a evitat transformarea teritoriului său în teatru de război, cât şi desfăşurarea celui de al doilea război mondial. Primul ministru britanic, Winston Churchill opina că „trecerea României de partea cauzei aliate a dat sovieticilor un mare avantaj şi acesta poate fi că ei vor intra în Belgrad şi Budapesta şi posibil, în Viena înainte ca aliaţii occidentali să fi străbătut linia Siegfried. Oricât de dorită ar fi o asemenea incursiune sovietică, efectul său politic asupra Europei Centrale şi Sudice poate fi formidabil în cel mai înalt grad.”

La rândul său, Albert Speer, ministrul nazist al armamentului îi declara istoricului francez Jaques de Launay că „începând din iunie 1944, nu puteam asigura decât sub 50.000 de tone de benzină lunar, iar din august, când trupele noastre au trebuit să părăsească România, cifra a scăzut la 20.000 de tone. Era clar că mergem spre dezastru. Aceasta a fost cauza înfrângerii.”

Vom vorbi, aşa cum spuneam şi despre reinventarea semnifacţiei ziei de 23 august de către isuriografia comunistă, edificatoare fiind evoluţia mitului 23 August de la „lovitură de stat”, în perioada 1945- 1948, la „revoluţie de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă”, în ultimii ani ai regimului Ceauşescu.

Fotografiile au fost preluate de pe Wikipedia şi de pe site-ul Agerpres.

https://www.mixcloud.com/RadioRomaniaCultural/idei-in-nocturn%C4%83-pagini-de-istorie-august-istoria-unei-s%C4%83rb%C4%83tori-uitate/