marţi 11 februarie 2020, Radio, România Cultural (21.10- 22). Brexitul a devenit realitate. Cronica unui divorţ anunţat. Invitat prof. univ.dr. Cornel Codiţă. Realizator Dan Manolache.

Mi-am amintit, în zilele ce au trecut de la ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, cuvintele pe care le-a rostit Vaclav Havel atunci când i-a fost solicitată opinia despre împărţirea Cehoslovaciei: „divorţul nu este prilej de bucurie”. Într-adevăr, cu câteva excepţii zgomotoase, atât britanicii cât şi ceilalţi europeni au reacţionat cu sobrietate faţă de eveniment încercând mai degrabă să-i intuiască urmările.

Urmărind reacţiile consemnate în ziare, agenţia de presă RADOR, a selectat principalele comentarii:

The Guardian crede că urmează „o grea bătălie în vederea finalizării unui acord comercial până la sfârşitul anului.”

Financial Times consideră că „Marea Britanie nu se poate baza pe o relaţie specială” cu Statele Unite, iar Washington Post notează că „luna de miere dintre Trump şi Boris s-a încheiat”.

Le Soir: „Brexit ar putea coincide cu o renaştere francofonă în Europa, cu o revenire în prim-plan a utilizării limbii franceze pe tot teritoriul Uniunii, crede.”

Acelaşi cotidian constată că, pentru blocul comunitar, Brexitul „va lăsa o gaură financiară de 12 miliarde de euro începând din 2021”, iar „soluţia preconizată este creşterea contribuţiei statelor membre şi în acelaşi timp reducerea unor fonduri din politicile tradiţionale ale UE”.

Vom încheia aceasă scurtă incursiune în lumea comentariilor de presă cu un enunţ al prestigioasei publicaţii Le Monde, care este de părere că pentru europeni, Brexitul este o „necunoscută geopolitică”.

Vom discuta despre această „necunoscută geopolitică” în ediţia din această seară a emisiunii noastre cu domnul prof. Cornel Codiţă, un analist politic preocupat de consecinţele Brexitului atât pentru Marea Britanie cât şi pentru Uniunea Europeană.

Într-un articol punblicat în ziarul Bursa, domnia sa, referindu-se la consecinţele pe care evenimentul le-ar putea produce în interiorul Regatului Unit, consideră că intrebarea cea mai importantă este „dacă Marea Britanie va mai exista sau nu, ca stat.” De asemenea subliniază că în analiza consecinţelor Brexitului ar trebui să ţinem seama că ele „vor începe să producă modificări şi costuri/beneficii sociale structurale abia dincolo de orizontul primului deceniu. Nimeni nu ştie, nu poate spune acum cu ceva siguranţă, cum va arăta balanţa aceasta peste un deceniu. Iar necunoscutele ţin nu doar şi nici măcar în primul rînd de economia, politica şi societatea britanică, ci de ceea ce se va întîmpla cu economia, politica şi societatea lumii globale.”

Fotografiile reproduse au fost preluate de pe siturile RADOR şi Wikipedia.