Idei în nocturnă - Pagini de Istorie - Cărţile Marii Uniri. Invitat, prof.univ. dr. Ioan Scurtu
13 Iunie 2017, 06:00
Marti 13 iunie 2017, Radio, Romania Cultural (21.10- 22). Redactor Dan Manolache. .
Apropierea implinirii unui secol de la Marea Unire aduce in prim planul vietii publice evenimente ce au toata indreptatirea sa fie cunoscute. Unul dintre ele, unul editorial, este initiativa Editurii TipoModova din Iaşi de a publica 100 de carti reprezentative pentru centenara istoriografie a Marii Uniri, in cate 100 de exemplare fiecare. Coordonatorul acestei colectii, din care au si aparut 16 carti, este invitatul emisiunii Pagini de Istorie. Un excelent prilej de a stabate epoci staruind asupra oglinzilor pe care istoriografia lea pus in fata unor evenimente ce au marcat destinul poporului roman. Vom vorbi asadar despre modul in care contemporanii s-au raportat la evenimentele anului 1918, la ocultarea lor in primii ani ai comunismului sau prezentarea patriotarda de mai tarziu. Ne vom opri fireste si la cartile aparute dupa 1990, carti care ofera o multitudine de perspective, unele iconoclaste asupra evenimentelor desfasurate cu un scol in urma dar si a evolutiei ulterioare a Romaniei.
Iata doua opinii, una istorica si alta contemporana:
“Pentru Regatul Român, venirea ardelenilor este cea dintâi sărbătoare a unirii politice cu pământul ce se va rupe de sub sceptrul hasburgilor. Soarta a făcut ca, din acest oraş al înfrăţirii de odinioară, să plece şi consolidarea de mâine. Sufleteşte, această unire a fost totdeauna. Viaţa Ardealului are, de veacuri, ca unic punct de orientare, credinţa unirii de sânge cu ţara. Tot astfel, şi politiceşte principiul unităţii a îndrumat în mod perpetuu programul gândirii de peste munţi.” (Românul, nr. 31/1918).
Octavian Goga
“Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit.”
Acad. Florin Constantiniu
De ce acest recurs la Istorie prin istoriografie? Pentru ca, asa cum sustinea marele savant Nicolae Iorga, "Numai întoarcerea noastră către trecut ne dă forţa faptelor de azi."
