Idei in nocturnă- Pagini de Istorie - „Prin ce diferă România din 2019 de România de până în 1989?”

marţi 12 noiembrie 2019, Radio, România Cultural (21.10- 22). „Prin ce diferă România din 2019 de România de până în 1989?” O emisiune despre a IV-a ediţie a concursului de eseuri cu această temă, organizat de Fundaţia Corneliu Coposu împreună cu Fundaţia Hanns Seidel și Fundaţia Academia Civică dar şi despre Gala Corneliu Coposu desfăşurată pe 11 noiembrie la Teatrul Naţional Bucureşti.

Invitaţi: caştigătorii concursului, Andrei Dălălău – masterand, anul I, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj, Andreea Teodorescu – anul II, Facultatea de Științe Politice, Universitatea București, Oleg Chiseliov – clasa IX-a, Liceul Teoretic “Pro Succes”, Chișinău. Alături de ei vor fi dr. Ioana Boca, director executiv al Fundaţiei Academia Civică şi Ion Andrei Gherasim, preşedinte executiv al Fundaţiei Corneliu Coposu. Realizator, Dan Manolache.

Fiecare zi de 11 noiembrie ne duce cu gândul la cel care a fost numit „președintele moral al României”, la Seniorul Corneliu Coposu, care a plecat dintre noi la 11 noiembrie 1995. În ultimii patru ani memoria sa este omagiată de o Gală în care se decernează şi premiile unui concurs de eseuri organizat de Fundaţia Corneliu Coposu împreună cu Fundaţia Hanns Seidel și Fundaţia Academia Civică. Tema acestei ediţii a fost una extrem de incitantă: „Prin ce diferă România din 2019 de România de până în 1989?” , iar căştigătorii au reuşit să-şi exprime opiniile cu sinceritate dar şi cu argumente ştiinţifice.

Iată doar câteva dintre ele:

„România navighează cu atenţie între Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Victor Orban şi Rusia lui Putin, între standardele europene şi deficienţelestructurale autohtone, între idealismul tot mai accentuat al tinerei generaţii şi tarele societăţii care nu şi-a abandonat metehnele moştenite din comunism nici după 30 de ani.

La 30 de ani de la căderea regimului comunist, civismul poate întemeia o nouă cultură- a domniei legii, nu a puterii arbitrare. O cultură a demnităţii persoanei şi a transparenţei instituţionale, într-o Românie care nu şi-a întrupat la timp idealurile visate atunci când istoria n-a mai avut răbdare.” Andrei Dălălău

În opinia Andreea Teodorescu civismul romanilor este suma asumărilor fiecăruia dintre noi:

„Citind și înțelegând, am ajuns să trăiesc sub credință faptului că ceea ce ne conduce din interior că ființe umane, ne va conduce și la nivel exterior. Căci dacă noi avem o structura intrinsecă bună și dreapta care este opusă răului, minciunilor sau înșelăciunii, acestea sunt valorile pe care le vom proiecta în jurul nostru. Vom spune „nu” unei afaceri la negru, nu vom acccepta să fim puși în situații care sfidează legea sau securitatea celor din jur. Vom fi mai aprigi față de politicienii pe care îi alegem și nu vom cauta doar să ne afiliem celor ce greșesc și se înalta pe trudă celor drepți. Vom caută pe aceia nedrepți să îi tragem la răspundere prin simplul fapt că nu le suntem afiliați. Nu le-am datora nimic.”

Oleg Chiseliov are o privire optimistă asupra Romaniei zilelor noastre deşi exclamă: „ Cât de bine ar sta lucrurile în România dacă nu ar fi probleme încă nerezolvate precum:

- 40% dintre gospodării nu beneficiază de canalizare şi apă curentă

- Foarte dureros este că după statistici românii sunt europenii care citesc cel mai puţin

- România posedă doar 750 km de autostradă

- România este una dintre ţările cu cea mai mare diaspora

- Teritorii locuite locuite de o majoritate românească sunt în afara ţării”

Vom vorbi despre conţinutul eseurilor în emisiunea din această seară dar şi despre evenimentul pe care îl menţionam la începutul acestui text de prezentare, Gala Corneliu Coposu. Un prilej cu care s-a lansat un volum de poeme care îl are ca autor pe Senior. Un volum însoţit de un CD care oferă cititorilor şi versiunea lor sonoră în lectura marelui actor Ion Cramitru.

Iată un fragment revelator din prefaţa cărţii datorată doamnei Ana Blandiana:

„Pentru că a fost obligat să-și petreacă o mare parte a detenției în izolare – ar fi oare exagerat să se vorbească de o formă de detenție isihastă? – poemele lui n-au benficiat de solidaritatea unui cerc de colegi care ar fi putut să le învețe pe dinafară și să le transmită mai departe. Pentru că nu voiau să impresioneze pe nimeni poeziile nu își descriau suferința, ci, dimpotrivă, încercau să facă abstracție de ea, opunându-i meditația, rațiunea, echilibrul. Poezia rezultată din asemenea materii prime nu putea fi, în mod evident, decât clasică, urmând preceptele estetice ale secolelor îndepărtate când opera era considerată o probă de caracter cel puțin cât una de talent.”

Va fi aşadar o emisiune specială la care ne-ar bucura să ne fiţi alături!

Fotografiile au fost preluate de pe siturile Fundaţiei Academia Civică şi Fundaţiei Corneliu Coposu.

https://www.mixcloud.com/RadioRomaniaCultural/idei-in-nocturn%C4%83-pagini-de-istorie-prin-ce-difer%C4%83-rom%C3%A2nia-din-2019-de-rom%C3%A2nia-de-p%C3%A2n%C4%83-%C3%AEn-1989/