Izvoare de filozofie - Contribuții ale filosofilor români în cultura universală. Studiu de caz: Ștefan Lupașcu
02 Noiembrie 2018, 06:00
2 nov. 2018
Contribuții ale filosofilor români în cultura universală. Studiu de caz: Ștefan Lupașcu
În ciuda faptului că nu se bucură de celebritatea unor filosofi și scriitori precum Cioran, Eliade ori Eugen Ionescu, afirmați inițial în spațiul culturii franceze, românul trăitor în Franța, plecat din țară cu familia la vârsta de 16 ani, Ștefan Lupașcu (1900-1988) nu trebuie perceput ca un gânditor de a doua mărime. Scrierile sale științifice, logice și filosofice, publicate în limba franceză, comentate și asimilate de marii săi contemporani, dar și de o serie de actuali cercetători, specializați în cunoașterea meandrelor gândirii lui Lupașcu, argumentează încă o dată că valoarea unor opere creative nu trebuie confundată cu celebritatea conjuncturală și lauda publică de moment.
Datele de personalitatea creatoare, trebuie afirmat cu toată tăria, îl propulsează pe Ștefan Lupașcu în rândurile acelor români care s-au afirmat în străinătate, în domenii variate de cercetare, prin contribuțiile lor remarcabile. Absolvent al Liceul Buffon din Paris, student și absolvent de litere și științe la Sorbona, cercetător pentru o bună perioadă de timp la „Centrul Național de Cercetare Științifică”, Ștefan Lupașcu a fost încă de timpuriu preocupat de cercetările științifice de avangardă ale epocii în care a trăit, în mod cu totul special de fizica cuantică, și a propus soluții logico-filosofice incitante și constructive la celebrele paradoxuri legate de binomul corpuscul-undă.
Mai mult decât atât, constatând că există un divorț major între știință și filozofie care a urmat, pare-se, imperativul lui Newton, „fizica ferește-te de metafizica”, Lupașcu a încercat să reunifice într-o perspectivă necontradictorie ceea ce noi, în mod curent, gândim contradictoriu.
Cum evaluăm astăzi încercarea lui Ștefan Lupașcu de a unifica într-un întreg necontradictoriu acele domenii ale cunoașterii pe care noi le gândim în separație și excludere?
Aceasta este întrebarea emisiunii pe care v-o propune Izvoarele de filozofie din această vineri, într-o încercarea de recompunere a personalității filosofice și științifice ale lui Ștefan Lupașcu. Pretextul acestei dezbateri îl constituie comunicarea dnei Ramona Ardelean, dr. în filozofie, cu titlul: Cum putem gândi unitar (și moral) complementaritatea contradictorie sau terțul inclus la Ștefan Lupașcu, prezentată în cadrul lucrărilor celei de-a doua ediții a Conferinței Naționale, „Gânditori români în cultura universală, 100 de ani de Marea Unire”, organizată de Catedra de științe socio-umane a Universității Politehnica din București, conferință ce-și desfășoară lucrările în ziua de vineri 2 nov. 2018.
Invitat în studio este, firește, dna Ramona Ardelean, lector univ. asociat la Universitatea Tehnică de Construcții din București. Cu o formație interdisciplinară, master în psihanaliză, preocupări de fizică cuantică și etică, finalizate în teza de doctorat, lecturi în metafizică, invitata noastră este, deopotrivă, și o prezență publică cunoscută prin eseurile și articolele sale inspirate, publicate regulat în prestigioase reviste de cultură și reflecție precum „Cultura”, „Contemporanul”, „Timpul” „Dilema”.
Vă așteptăm ca de obicei pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 2 nov. 2018, între orele 21.10 - 22.00.
Conexiuni:
http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro/
https://www.facebook.com/izvoaredefilosofie.descopera
Realizator: Constantin Aslam
