Repere spirituale - Daniela Rei Vişan în dialog cu DAN PAVEL

Daniela Rei Vişan  în dialog cu DAN  PAVEL la Radio România Cultural, duminică 30 octombrie 2016 de la ora 22,20.

Punctul de plecare al dialogului nostru cu Dan Pavel , in editia de duminică, 30 octombrie 2016, a emisiunii Repere spirituale, l-a constituit  volumul Etica lui Adam sau de ce rescriem istoria, apărut la Editura DU Style, în 1995, din care vom reproduce câteva fragmente, relevante pentru cei care doresc să descifreze mai corect semnele timpului.

"Etica lui Adam este o pledoarie pentru găsirea unor noi valori şi regăsirea celor vechi, în ciuda urletelor celor care ne-au tot spus că totul este permis pe această lume. Ei l-au izgonit pe Adam din paradisul etic construit cu atâta grijă, după ce i-au ucis sau mutilat zeii, sfinţii şi îngerii cu care el îi populase."

" istoria are un sens.Unul moral. Tocmai descoperirea lui conferă omului motivaţia de a lua totul de la început. Afirmaţia că istoria are un sens  nu echivalează aici cu absolutizarea vreunui singur sens, ci plasează discuţia pe planul de ambiguitate aflat la convergenţa dintre cercetarea existenţei şi teoria adevărului. De data aceasta cu şanse mai mari în aflarea unor răspunsuri. Deci cum este posibil  să coexiste mai multe adevăruri? Dacă sunt mai multe, sunt ele adevăruri parţiale? Dacă istoria îndreptăţeşte o dimensiune morală pluralistă, nu ar trebui să purtăm discuţia despre toleranţă atât la nivel etic, cât şi la nivel metodologic?"

" De multe ori , prezentul înseamnă a trăi în minciună, iar trecutul a fost reconstruit coerent, dar fals(...) pentru mulţi dintre noi vechile iluzii, prejudecăţi şi minciuni s-au prăbuşit; suntem obligaţi să regândim şi să scriem istoria, înainte ca alte iluzii, prejudecăţi şi minciuni să le ia locul. Momentele de schimbare istorică, politică,  de schimbare a paradigmelor par din multe puncte de vedere anarhice. De aici şi tendinţa unora de a instaura ordinea. Istoria ne arată ordinea a fost în majoritatea cazurilor instaurată cu ajutorul forţei. Tot istoria ne arată că ordinea n-a putut fi instalată fără ajutorul lucidităţii."

Tot în volumul Etica lui Adam sau de ce rescriem istoria, Dan Pavel analizează implicaţia unor vărfuri culturale româneşti în politica interbelică. Mi s-a părut interesantă afirmaţia lui Mircea Eliade, citată  de Dan Pavel în volumul său:

" În ceasul în care ceva se întâmplă politic, deci se consumă-intelectualul se află cu mult înainte, ocupat să creeze ceva care să muşte din eternitate, sau să facă ceva care numai după mulţi ani va fi precipitat în stradă, va căpăta valoare politică.

În cazul unei revoluţii sau crize, intelectualul adevărat se află prea departe ca să se mai poată întoarce înapoi. El a trecut de mult pe acolo. Ceea ce pare nou pentru mase, este de mult trăit, asimilat, consumat pentru el."

În cele 40 de minute ale ediţiei de duminică, 30 octombrie 2016 a emisiunii Repere spirituale vom discuta despre rolul intelectualilor, dar şi al pseudo-intelectualilor din societate nostră, despre criza valorilor morale, dar şi civice, din întreaga lum, despre fluxurile şi refluxurile democraţiei, explicate de S. Huntington.

Vom mai discuta despre tarele societăţii româneşti, despre moştenirea comunistă, insinuată parşiv în viaţa fiecăruia dintre noi, distrugând continuu încrederea dintre oameni, dar şi în instituţiile statului. Practic,după spălarea pe creier şi distrugerea legăturilor sociale,  noi nu  mai avem încredere în nimic, spunea Dan Pavel în interviul acordat la Radio România Cultural.

Indiferenţa publicului român  faţă de criza din Siria şi Irak este explicată de Dan Pavel, făcând recurs la mai multe repere istorice şi sociologice, cu rădăcini adânci, către primul război mondial.

Atitudinea tinerilor de astăzi faţă de modelul oferit de politicienii români din perioada de tranziţie este analizată dintr-o perspectivă istorică şi sociologică specială,  comparând perioade istorice mai lungi.

" Dar privitor la dreptate şi nedreptate, la bine şi la rău, la frumos şi urât, de care ne ocupăm noi acuma, ce crezi tu? Trebuie să ne luăm după părerea mulţimii şi să ne fie teamă de ea, sau numai de părerea aceluia care e priceput în aceste lucruri, şi numai de el trebuie să ne ruşinăm şi să ne temem mai mult decât toţi ceilalţi la un loc? Căci dacă nu ascultăm de el, vom prăpădi şi vom batjocori acea parte din sufletul nostru care creşte prin dreptate, şi piere din pricina nedreptăţii. Găseşti că asta e doar o vorbă goală?"

                                                                                                       Platon - Criton ( sau despre datorie)